Guvernul României nu a reușit să reducă deficitul bugetar, care anul acesta se va apropia de 7% din Produsul Intern Brut (PIB), peste ținta stabilită, avertizează un raport recent al Comisiei Europene. Digitalizarea Fiscului și taxarea progresivă sunt măsuri sugerate de experții europeni pentru a îmbunătăți situația financiară a țării.
Până în luna mai, deficitul bugetar a urcat deja la 3,4% din PIB, în condițiile în care guvernul promitea un deficit de 5% până la finalul anului. Comisia Europeană estimează, însă, că acesta va ajunge la 7%. Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că România va semna un nou acord cu UE pentru aducerea deficitului sub 3% din PIB într-un interval de 5 până la 7 ani.
Executivul comunitar subliniază în raport că România și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o amplă reformă fiscală și digitalizarea ANAF, unde veniturile statului ar trebui să crească cu 2,5 puncte procentuale până la finalul anului 2025. De asemenea, diferența de TVA ar trebui să scadă cu 5 puncte procentuale până la mijlocul lui 2026.
România are cea mai slabă rată de colectare a TVA din Uniunea Europeană, cu un deficit de 36,7%, echivalentul a 9 miliarde de euro. În plus, Comisia Europeană sugerează măsuri fiscale suplimentare, precum impozitarea progresivă și echitabilă a veniturilor, precum și îmbunătățirea cheltuielilor bugetare.
În cadrul semestrului european, Comisia subliniază că România se confruntă cu dezechilibre excesive și deficite bugetare mari și în creștere, care rămân o problemă majoră. Deși deficitul de cont curent s-a îmbunătățit ușor în 2023 datorită unui consum privat mai redus și unei creșteri a comerțului, nivelul acestuia rămâne ridicat, fără îmbunătățiri estimate pentru 2024 și 2025.
Pe baza rezultatelor bugetare din 2023, deficitul general al României a crescut la 6,6% din PIB, depășind ținta de 4,4% recomandată de Consiliul Uniunii Europene. Comisia preconizează că deficitul public general va ajunge la 6,9% din PIB în 2024, iar datoria publică va crește la 50,9% până la finele anului 2024.
Cheltuielile publice au continuat să crească într-un ritm ridicat în 2023, iar pachetul de primăvară al Comisiei pentru 2024 reflectă această tendință. Se estimează o creștere a cheltuielilor salariale în sectorul public și costuri asociate reformei pensiilor. De asemenea, salariile și costul muncii au crescut semnificativ în 2023 și rămân puternice în 2024, ceea ce poate afecta competitivitatea costurilor.
Comisia Europeană consideră că răspunsul politic la vulnerabilitățile identificate a fost slab, iar o cale credibilă de consolidare fiscală este esențială pentru stabilitatea economică. Implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale și un control mai strict al cheltuielilor sunt necesare, recomandă raportul.
Pentru 2024 și 2025, Comisia sugerează prezentarea unui plan fiscal-structural pe termen mediu și înăsprirea politicilor fiscale pentru a reduce deficitul public general. De asemenea, este necesară o accelerare semnificativă a implementării programelor de coeziune și a planului de redresare și reziliență pentru a îmbunătăți competitivitatea și a aborda mai bine nevoile sociale.