Peisajul economic al României în 2023 este marcat de o serie de factori care conduc la un deficit bugetar semnificativ.

Deficitul bugetar

Ținta deficitului bugetar de 4,4% din PIB până la sfârșitul anului 2023 nu mai este fezabilă, chiar și cu adoptarea unui pachet fiscal. Deficitul bugetar structural este probabil peste 5,5% din PIB, deficitul anterior fiind de aproximativ 6,2%. Datoria publică este în jur de 50% din PIB, nu mare comparativ cu media UE, dar a crescut semnificativ de la 15% din PIB acum 15 ani.

Mărimea deficitului structural trebuie considerată în raport cu investițiile publice, care au fost de obicei între 5-6% din PIB în ultimul deceniu. Excluderea fondurilor UE din investițiile publice arată că deficitul ar putea fi aproape dublu față de cheltuielile de capital. Creșterea deficitului este influențată și de problemele de echilibru extern, cu un deficit de cont curent care a depășit 9% din PIB anul trecut și se așteaptă să fie sub 8% anul acesta.

Datele oficiale arată că România se confruntă cu un deficit bugetar în creștere în 2023. Ministerul Finanțelor a raportat că deficitul a ajuns la 3,55% din PIB, în creștere față de anul anterior. Veniturile au crescut cu 11%, în timp ce cheltuielile, în special pentru asistență socială și investiții, au crescut semnificativ, cu 13,7%. Această situație pune presiune pe guvern pentru a menține echilibrul bugetar și pentru a finanța nevoile esențiale ale țării.

În primele patru luni din 2023, deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,72% din PIB, ajungând la 27,35 miliarde de lei, de la 1,42% din PIB la sfârșitul lunii martie. Comparativ cu aceeași perioadă din 2022, deficitul era de 1,23% din PIB.

Cauzele cresterii deficitului bugetar

Creșterea deficitului se datorează în principal unei creșteri de 58% a volumului de investiții față de aceeași perioadă a anului precedent, compensări pentru facturile de electricitate și gaze naturale ale gospodăriilor și ale celor noncasnice în valoare de 3,57 miliarde de lei, rambursări mai mari pentru bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor și efectele implementării celei de-a doua etape a Programului Sprijin pentru România.

Situația bugetară a României pentru 2023 implică un joc complex de factori, inclusiv cheltuieli guvernamentale semnificative, plăți mari de dobândă la datoria publică și împrumuturi substanțiale atât din surse interne, cât și internaționale.

Cheltuieli Guvernamentale

În 2023, bugetul de stat al României este stabilit cu venituri de 275.690,8 milioane de lei și cheltuieli de 596.397,7 milioane de lei în credite de angajament și 353.640,7 milioane de lei în credite bugetare, conducând la un deficit de 77.949,9 milioane de lei.

Plăți de Dobândă la Datoria Publică

În ultimul deceniu, România a plătit dobânzi de 27 de miliarde de euro, echivalente cu sumele din Planul Național de Redresare și Reziliență, demonstrând impactul datoriei publice asupra finanțelor țării. Costurile ridicate ale serviciului datoriei publice reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul de stat, limitând capacitatea guvernului de a investi în proiecte de infrastructură și în alte domenii esențiale.

Împrumuturi Substanțiale

România a recurs la împrumuturi atât pe piața internă, cât și pe cea internațională pentru a finanța deficitul bugetar și a susține cheltuielile. Aceste împrumuturi aduc un nivel suplimentar de risc, dat fiind că necesită plăți substanțiale de dobândă și pot influența ratingul de credit al țării.

Guvernul a publicat recent Legea privind reforma fiscală, care va avea un impact major asupra cetățenilor. Această reformă vine la pachet cu o serie de modificări menite să diminueze cheltuielile și să consolideze sustenabilitatea financiară a României pe termen lung. Totuși, aceste schimbări vor duce la pierderea a aproximativ 200.000 de locuri de muncă din sistemul bugetar. Scopul acestei legi este de a asigura finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor la un nivel calitativ și competitiv impus de standardele europene. Pentru a atinge acest obiectiv, legea reglementează mai multe categorii de măsuri specifice. Guvernul elimină 200.000 de locuri de muncă Una dintre principalele modificări fiscale este introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri. Astfel, companiile cu afaceri mai mari de 50 milioane de euro vor plăti acest impozit dacă impozitul pe profit ar fi mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri. De asemenea, cifra de afaceri a băncilor va fi impozitată cu 1%. Pentru microîntreprinderi, s-au stabilit cote de impozitare diferite în funcție de veniturile realizate și de domeniul de activitate. Cele care realizează venituri sub 60.000 de euro vor plăti un impozit de 1%, în timp ce cele care realizează venituri mai mari sau activează în domenii precum producția de software, restaurante sau stomatologie vor plăti un impozit de 3%. De asemenea, se vor introduce și unele schimbări în ceea ce privește TVA-ul. De exemplu, se va elimina scutirea la plata contribuțiilor sociale de sănătate pentru angajații din construcții și din sectorul agricol și alimentar. Totodată, se va crește TVA-ul de la 5% la 9% pentru serviciile care constau în accesul la parcuri de distracții, livrarea de energie termică sau de panouri solare și livrarea de proteze și accesorii ale acestora. Cum se vor reduce cheltuielile bugetare În ceea ce privește cheltuielile, reforma fiscală propune și unele măsuri de încetinire a acestora. Astfel, se va reduce numărul de posturi ocupate în administrația publică, atât la nivel central, cât și local. De asemenea, se va diminua numărul de posturi din cabinetele cancelariei și din autoritățile publice de interes local. Totodată, se vor desființa posturile vacante și neocupate din statele de funcții aprobate. Pe lângă acestea, reforma fiscală propune și unele restricții în privința cheltuielilor publice. De exemplu, se va limita cheltuiala lunară cu abonamentul de telefonie mobilă la maximum 25 de lei pe aparat. De asemenea, se vor reorganiza direcțiile de sănătate publică, sanitar-veterinare și județene școlare la nivel regional, cu structuri teritoriale fără personalitate juridică la nivel județean. În plus, numărul consilierilor din cabinetele conducătorilor de la nivelul operatorilor economici se va reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate. Toate aceste modificări fiscale au scopul de a consolida sustenabilitatea financiară a României, dar vor avea un impact semnificativ asupra cetățenilor. Este important ca aceștia să fie informați și să înțeleagă schimbările pentru a-și putea adapta bugetele personale și financiare.

 

Efecte pe Termen Lung

Pe termen lung, creșterea datoriei publice și a deficitului bugetar pot afecta stabilitatea financiară a României. O datorie publică ridicată poate duce la creșterea costurilor de împrumut și la scăderea încrederii investitorilor. De asemenea, deficitul bugetar mare limitează capacitatea guvernului de a răspunde la șocuri economice neașteptate și poate pune presiune pe inflație.

Măsuri Necesare

Pentru a aborda aceste provocări, este esențială o gestionare prudentă a finanțelor publice. Acest lucru include reducerea cheltuielilor neesențiale, creșterea eficienței colectării veniturilor și promovarea creșterii economice durabile. De asemenea, reformele structurale sunt necesare pentru a îmbunătăți competitivitatea economiei și pentru a atrage investiții.

Situația economică a României în 2023 este complexă, cu provocări semnificative în ceea ce privește datoria publică și deficitul bugetar. Abordarea acestor probleme necesită o combinație de măsuri fiscale prudente și reforme structurale pentru a asigura un viitor economic stabil și prosper pentru țară.