Clasament sumbru! România, pe primul loc în UE la abandonul școlar

Ponderea tinerilor între 18 și 24 de ani care renunță la școală în UE a scăzut constant în ultimii 10 ani, de la 13% în 2012 la 10% în 2022. Totuși, mai avem de parcurs un drum pentru a atinge obiectivul de a reduce rata abandonului școlar la sub 9% până în 2030.

Cea mai mică rată de abandon școlar timpuriu este în Croația, în timp ce România și Spania au cea mai mare. În 2022, țările UE cu cele mai scăzute procente de abandon timpuriu au fost Croația (2%), Irlanda, Slovenia și Grecia (fiecare 4%), Polonia și Lituania (fiecare 5%). În schimb, cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în România (16%), Spania (14%), Ungaria, Germania și Italia (fiecare 12%).

18 țări UE și-au atins deja obiectivul pentru 2030 referitor la acest indicator: Belgia, Cehia, Irlanda, Grecia, Franța, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Potrivit Eurostat, băieții au o rată mai mare de abandon școlar în comparație cu fetele.

Care sunt cauzele care duc la abandonul școlar

Există o serie de cauze care pot contribui la abandonul școlar. Iată câteva dintre ele:

• Factori socio-economici: Familii cu resurse financiare reduse pot avea dificultăți în a susține costurile educației, inclusiv taxele școlare, materialele școlare și uniformele. Copiii din medii dezavantajate au o probabilitate mai mare de a renunța la școală din cauza presiunii economice.
• Performanțe academice scăzute: Elevii care întâmpină dificultăți în învățare sau obțin rezultate slabe pot deveni descurajați și pot simți că nu reușesc să țină pasul cu colegii lor. Lipsa sprijinului adecvat din partea profesorilor și părinților poate agrava această situație.
• Probleme de comportament și disciplină: Un mediu școlar negativ, cu probleme de disciplină, violență sau hărțuire poate determina elevii să se simtă nesiguri și să se retragă din sistemul educațional.
• Lipsa suportului familial: Absența implicării și sprijinului părinților în educația copiilor poate contribui la abandonul școlar. Lipsa unei relații pozitive cu familia poate face ca elevii să se simtă izolați și neglijați.
• Factori personali: Uneori, probleme personale, cum ar fi problemele de sănătate mintală, problemele familiale sau instabilitatea emoțională, pot afecta capacitatea unui elev de a rămâne în școală.
• Lipsa relevanței educației: Unii elevi pot considera că ceea ce învață în școală nu are legătură cu viața lor sau nu le oferă perspective de viitor. Lipsa de conexiune între materiile școlare și interesele lor poate determina renunțarea la școală.
• Lipsa serviciilor de consiliere și sprijin: Accesul limitat la servicii de consiliere școlară sau la sprijin educațional poate face ca elevii să nu primească ajutorul necesar în momentele dificile și să nu găsească soluții la problemele lor.