Cicatricea rotundă pe care o observăm în partea de sus a brațului este rezultatul vaccinului împotriva varicelei, mai ales la persoanele care au fost vaccinate înainte de Revoluție.
Această cicatrice este rezultatul utilizării vaccinului Vaccinia, un virus viu, pentru a stimula un răspuns imunitar care protejează împotriva virusului care cauzează varicela, conform girly.ro.
Procedura consta în înțeparea brațului de mai multe ori cu un ac bifurcat înmuiat în soluția de Vaccinia. De fiecare dată când acul pătrundea în piele, o cantitate mică de vaccin era introdusă, formându-se astfel pustule.
Aceste pustule se transformau în cruste care se vindecau în câteva săptămâni, lăsând în urmă o cicatrice.
Înainte de 1990, Institutul Cantacuzino producea șapte vaccinuri, însă în doi-trei ani de relansare a producției, institutul ar putea fabrica doar două dintre ele, anume vaccinul BCG (antituberculoză) și vaccinul gripal, conform declarațiilor profesorului Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, pentru News.ro. El a mai adăugat că, eventual, ar putea fi reluată producția vaccinurilor difteric și tetanic.
Potrivit lui Rafila, vaccinul variolic a fost produs până în 1979, când, datorită vaccinării, boala a fost eradicată, astfel încât fabricarea acestuia a fost oprită. În ceea ce privește vaccinul difterotetanic pertusis (DTP), acesta era realizat în cadrul Institutului Cantacuzino din București pentru două dintre componentele sale, respectiv difteric și pertusis, iar componenta tetanică era produsă în laboratoarele din Iași.
Alte vaccinuri produse la Institutul Cantacuzino în cadrul programului național de imunizare erau vaccinul rujeolic simplu, vaccinul polio, realizat pe culturi celulare din rinichi de maimuță aduse din Indonezia și a cărui dezvoltare a fost opera profesorului Andrei Combiescu, precum și vaccinul BCG (antituberculoză), a precizat Rafila.
De asemenea, în jurul anilor ’80 a început producția vaccinului gripal, pentru realizarea căruia doi medici – doctorul Niculescu și Ligia Grecescu – s-au pregătit în Anglia, a explicat președintele Societății Române de Microbiologie.