Economia Chinei se reinventează prin investiții masive în „cele trei industrii noi”, identificate de liderul Xi Jinping ca fiind celule fotovoltaice, mașini electrice și baterii litiu-ion, în contextul încercărilor de depășire a crizei post-pandemice și a datoriilor acumulate în sectorul imobiliar. Această tranziție vine la un moment când Occidentul se pregătește de un nou șoc economic originar din China, similare cu cel experimentat la începutul anilor 2000, urmare a unei explozii de importuri ieftine din această țară.
Supraproducția chineză, alimentată de împrumuturile favorabile oferite de statul chinez, a început să aglomereze piețele străine, conducând la preocupări semnificative în SUA, Europa și alte regiuni. Rețeta de succes a Chinei pe plan internațional s-a bazat pe menținerea unei producții low-cost, în timp ce se îndreaptă tot mai mult către exporturi cu valoare adăugată mare, poziționându-se astfel ca rival economic și adversar geopolitic pentru Occident.
Occidentul răspunde acestor mișcări prin investiții remarcabile în industriile considerate strategice și prin implementarea sau amenințarea cu implementarea de taxe pe importurile din China. Această tactică este menită să protejeze economiile occidentale de consecințele negative ale supraproducției chinezești, care, în trecut, a dus la pierderi semnificative de locuri de muncă și la presiune asupra producătorilor locali.
SUA, Europa și Japonia caută să evite o repetare a șocului economic produs de China la începutul secolului, când liberalizarea economică a Chinei și aderarea acesteia la Organizația Mondială a Comerțului au generat un surplus de importuri ieftine, afectând semnificativ economiile Occidentului. Acum, aceste potențiale noi măsuri de reglementare, inclusiv taxele de import propuse, sunt subiect de discuție și analiză la nivelul Uniunii Europene și în SUA.
Pe măsură ce economia Chinei navighează prin schimbări semnificative, orientându-se către domenii de vârf ale tehnologiei, Occidentul își intensifică eforturile de protecție economică și reevaluare a relațiilor comerciale cu Beijingul, în încercarea de a echilibra balanța puterii economice globale.