Cei mai mulți candidați la alegerile parlamentare, catalogați drept traseiști, sunt pe listele partidelor Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și SOS România, conform unui raport publicat de Expert Forum. Acesta relevă că Uniunea Salvați România (USR) are cei mai puțini candidați traseiști.
Raportul „Migrația parlamentarilor la alegerile din 2024” a fost publicat de Expert Forum și Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare pe 8 noiembrie și urmărește să analizeze evoluția politică a candidaților. „Am încercat să vedem, în primul rând, cât de mult se schimbă candidații, cât de mult se înnoiește clasa politică”, a explicat Septimius Pârvu, expert în alegeri și finanțarea partidelor politice, pentru Digi24.ro.
Analiza se concentrează asupra partidelor cu cele mai mari șanse de a intra în Parlament: AUR, PNL, PSD, SOS România, UDMR și USR. „Nu e nimic ilegal să candidezi din partea altui partid. Plimbatul de la un partid la altul îți arată că singura așteptare e să prindă un loc într-o poziție publică”, a adăugat Septimius Pârvu.
Conform datelelor, 71.33% dintre candidați sunt la prima candidatură, în timp ce aproximativ 18% au mai candidat anterior, iar 9% sunt la a treia candidatură. Partidele clasice, precum PNL, PSD și UDMR, prezintă o rată mai mică de traseism și de candidați noi, comparativ cu partidele noi ca AUR și SOS, care atrag candidați de la multiple partide.
În listele AUR și SOS, 11% dintre candidați sunt traseiști, fapt ce influențează și reprezentarea în Birourile Electorale. „Fiind un partid nou, ești un partid mic și trebuie să strângi din toate părțile candidați”, a menționat Septimius Pârvu.
AUR și SOS au atras numeroși candidați de la partide cu un discurs populist și suveranist, dar AUR se confruntă și cu tensiuni interne. „La AUR par a fi și tot felul de scindări, certuri, în partid”, a declarat expertul.
Dintre partidele tradiționale, PSD are cei mai mulți traseiști, cu 6.57% pe listele sale. De asemenea, partide ca PMP, ALDE sau PRO România au furnizat traseiști. În medie, 2% dintre candidații AUR provin din PNL, iar 2% dintre candidații anteriori AUR se regăsesc acum pe listele SOS.
Raportul subliniază că partidele ca USR, AUR și SOS propun mai mulți candidați noi comparativ cu cele tradiționale, însă aceștia sunt plasați pe ultimele locuri ale listelor, având șanse reduse de a obține o funcție. „Preferabilitatea experienței candidate și a capitalului electoral asociat acesteia prevalează în fața noutății candidaților”, se concluzionează în raport.