România ar fi trebuit să intre de la 1 ianuarie 2023 în Schengen. În schimb, a fost acceptată doar Croația, susținută chiar și de Austria pentru aderarea la spațiul de trecere liberă. Iată ce schimbări au avut loc în această țară de la începutul anului.
Soarta României, a Bulgariei și a Croației a fost decisă pe 8 decembrie în cadrul ședinței Consiliului Justiției și Afacerilor Interne. Reuniunea de la Bruxelles a statelor membre Schengen a stabilit atunci care vor fi țările care vor intra de la 1 ianuarie în spațiul de trecere liberă.
În ciuda eforturilor depuse de mai bine de 11 ani, aderarea României a fost respinsă. Țara noastră a avut vot comun cu Bulgaria, iar statele care s-au opus au fost Austria și Olanda. În timp ce ministrul de interne de la Viena, Gerhard Karner a blocat intrarea românilor, cel de la Haga a explicat că se opune doar bulgarilor, însă nu poate separa votul.
Așa că singura țară care a fost primită în Schengen a fost Croația, care s-a bucurat de susținerea tuturor celor 26 de state deja membre.
Iar de la 1 ianuarie, în țară au avut loc schimbări importante odată cu intrarea în spațiul de trecere liberă. Croații au trecut oficial la moneda euro. Iar de acum, ei pot să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră. În plus, companiile beneficiază de circulație liberă a mărfurilor, serviciilor și capitalului.
Când va intra România în Schengen
Cât despre România și umilința suferită în consiliul JAI, nu s-a stabilit o nouă dată pentru alt vot Schengen. În schimb, clasa politică europeană și-a arătat dezacordul față de poziția austriecilor. Asta a însemnat și că mai mulți oficiali au promit țării noastre că va putea adera curând la spațiul fără frontiere.
Totuși, până acum nu s-a stabilit niciun moment oficial. În plus, de la 1 ianuarie 2022, președinția Consiliului European a fost preluată de Suedia. Stat care și-a prezentat deja țelurile pentru mandatul abia început.
Însă pe lista suedezilor nu se regăsește și extinderea Spațiului Schengen. În schimb, ei au ales să se concentreze pe securitate, competitivitata, mediul şi tranziţia energetică, valorile democratice şi statul de drept.
Așa că în ciuda promisiunilor, România a rămas din nou pe dinafară și nicio măsură clară pentru intrarea în Schengen.