Blestemele sunt moştenite din cele mai vechi timpuri, fiind strâns legate de credinţa în forţe divine, răzbunătoare, care pot arunca urgia asupra muritorilor. De cele mai multe ori, erau însoţite de practici specifice magiei negre. Se foloseau vrăji şi obiecte magice pentru a putea asigura împlinirea blestemului.
Blestemul reprezintă una dintre cele mai vechi superstiţii ale lumii, prezentă în toate credinţele şi în istoria tuturor popoarelor. A rezistat de-a lungul secolelor, s-a transmis din generaţie în generaţie, ba chiar s-a perfecţionat. În prezent, pe lângă blestemele vechi, precum „lovite-ar boala!”, se aud altele mai noi: „vedea-te-aş şomer!” sau „mânca-ţi-ar duşmanii averea!”.
Ce se spune din credința populară
Din moș strămoș se zice că blestemele se împlinesc dacă la mijloc există o nedreptate, dar blestemele aruncate asupra unui om nevinovat se vor întoarce asupra celui care le-a rostit. Unii le spun din obişnuinţă, fără să se gândească la sensul cuvintelor.
Alţii cred în puterea lor, iar necazurile care se abat asupra celor blestemaţi, dintr-o pură coincidenţă, le iau drept dovezi că blestemele funcţionează. Iar cei care se tem de ele încearcă să se protejeze cu descântece sau cu rugăciuni.
„În opinia mea, credinţa în blesteme reflectă nevoia oamenilor de mister. Atunci când se întâmplă lucruri pentru care oamenii nu găsesc o explicaţie logică, satisfăcătoare, imediată, credinţa în blesteme, vrăji şi farmece completează acest gol”, precizează psihoterapeutul dr. Violeta Enea.
Forța cuvintelor
Rugăciunile se bazează pe cuvinte care pot să răspândească liniştea sufletească şi pacea. Vrăjile sau blestemele se bazează tot pe forţa cuvintelor, dar ele sunt dovada răutăţii sufletului omenesc, cum spunea părintele Cleopa. Blestemul se naşte din ură, gelozie sau invidie şi este o formă de răzbunare. De aceea, mulţi oameni se tem de energia negativă pe care o transmit blestemele.
„Blestemul este o dovadă a puterii extraordinare pe care oamenii o acordă cuvintelor, putere dependentă de decizia celui care le aude de a crede sau nu în ele. Blestemul are o putere la fel de mare ca a oricărei alte credinţe şi nu este una neglijabilă.
Norocul nostru este că putem alege în ceea ce credem. Credinţa în blestem determină persoana respectivă să îşi imagineze că blestemul se va împlini.
Când persoana este blestemată, dar nu are cunoştinţă de acest lucru sau nu crede în el, nu se întâmplă nimic, iar când nu este blestemată, dar doar îşi imaginează că este, prevestirile se adeveresc. Blestemul presupune, aşadar, o autosugestionare negativă”, explică dr. Violeta Enea.