Reclamă

Atmosfera pământului și câmpul magnetic protejează oamenii de radiațiile dăunătoare

Este un fapt cunoscut că astronauții sunt expuși la niveluri de radiații care sunt de 20 de ori mai mari decât cele găsite pe planeta Pământ.

NASA a făcut recent un experiment pe Stația Spațială Internațională. După ce și-a dat seama că o ciupercă care crește în apropierea sitului de la Cernobîl prosperă pe baza radiațiilor nucleare din cauza radiosintezei. Ciuperca folosea melanina pentru a converti radiațiile gamma în energie chimică.

Prin urmare, oamenii de știință spațiali au crescut ciuperca în interiorul ISS timp de o lună. Și au analizat capacitatea acesteia de a bloca radiațiile.

Bacteriile de la Cernobîl

Ce au descoperit oamenii de știință în Cernobîl. Ar putea salva viețile multor oameni
Pixabay.com

Experimentul a arătat că ciuperca de la Cernobîl, acum identificată ca „Cladosporium sphaerospermum”. A reușit să blocheze o parte din radiația primită. Această descoperire are implicații pentru viitoarele misiuni spațiale. Oamenii de știință se gândesc să protejeze astronauții. Și obiectele spațiale cu un strat din această ciupercă protectoare care absoarbe radiațiile.

Ciuperca nu numai că blochează radiația, dar o folosește de fapt pentru a crește. Printr-un proces numit radiosinteză. Ea trage energie din radiație. La fel cum majoritatea plantelor trag energie din lumina soarelui prin fotosinteză.

„Pe parcursul unui an, omul mediu de pe Pământ este dozat cu aproximativ 6,2 mSv, în timp ce astronautul mediu de pe Stația Spațială Internațională (ISS) este expus la un echivalent de aproximativ 144 mSv. La un an după o misiune de trei ani pe Marte, un astronaut ar fi acumulat deja aproximativ 400 mSv.”, a declarat Graham Shunk de la BioRxiv.

Este prea devreme pentru a fi prea entuziasmați de aplicațiile practice ale acestei ciuperci în călătoriile în spațiu. Echipa estimează că pe Marte, pentru a reduce nivelul radiațiilor la condițiile Pământului. Un habitat ar trebui să fie acoperit cu un strat gros de 2,3 metri de ciuperci radiosintetizatoare.

Același efect ar putea fi obținut prin îngroparea habitatului sub 3 metri de pământ. Totuși, potențialul de soluții biologice la ceea ce sunt adesea considerate provocări de inginerie este o abordare unică și se poate dovedi fructuoasă.


Reclamă

Share.

Alexandra Neacșu, are 24 de ani și e absolventă a Facultății de Artă Geo Saizescu. Îi plac foarte mult filmele sci-fi, cărțile horror și adoră să gătească. În prezent cochetează și cu arta și este membră fondatoare a „Teatrului Nou”.

© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro