Numărul orelor pe care trebuie să le dormi în fiecare noapte variază de la o persoană la alta. Unele persoane, cum ar fi adulții în vârstă, par să fie mai rezistenți la efectele privării de somn. În timp ce, copiii și adulții tineri sunt mult mai vulnerabili. Află cât timp trebuie să dedici somnului și care sunt semnele lipsei de odihnă.
Lipsa somnului este o problema frecventă în zilele noastre. Aceasta afectează un număr din ce în ce mai mare de persoane. Lipsa de somn apare atunci când un om primește o cantitate de somn mai mică decât are nevoie pentru a rămâne trează și alertă.
Câte ore trebuie să dormim pe noapte
Medicii de specialitate recomandă ca durata de somn să fie adaptată în funcție de vârstă, astfel:
- nou-născuții între 14 și 17 ore pe zi;
- sugarii între 12 și 15 ore;
- copiii cu vârste între 1 și 2 ani între 11 și 14 ore;
- preșcolarii (3-5 ani) între 10 și 13 ore;
- școlarii (6-13 ani) între 9 și 11 ore;
- adolescenții (14-17 ani) între 8 și 10 ore;
- adulții (18-64 ani) între 7 și 9 ore;
- vârstnicii (peste 65 de ani) între 7 și 8 ore.
Ce se întâmplă cu organismul nostru când nu dormim suficient
În cazul în care ai întreruperi ocazionale ale programului de somn, acestea îți afectează doar puțin organismul. Cu toate acestea, lipsa continuă de somn poate duce la somnolență excesivă pe durata zilei, la dificultăți emoționale, reducerea performanțelor la locul de muncă și la școală, obezitate, dar și la o diminuare generală a calității vieții.
Lipsa de somn poate afecta raționamentul și prelucrarea normală a emoțiilor, prin diminuarea funcției amigdalei și a cortexului prefrontal. Mai mult, somnul este necesar pentru ca o persoană să poată fi capabilă să învețe și să memoreze anumite informații.
În momentul în care un om își scurtează durata somnului, organismul nu mai gestionează corespunzător hormonii implicați în controlul poftei de mâncare, ba chiar crește nivelul norepinefrinei și a cortizolului ducând la o senzație permanentă de foame. Astfel, durata ineficientă a somnului poate duce la creștere în greutate.
În asociere cu acest lucru se crește și riscul de hipertensiune arterială, diabet, obezitate, atac de cord și accident vascular cerebral.
Impactul privării de somn poate fi și asupra psihicului. Astfel, pot să apară:
- gândirea negativă;
- lipsa interesului pentru activități anterior plăcute;
- indiferență;
- pierderea empatiei;
- reducerea stimei de sine;
- tulburări comportamentale;
- depresie;
- anxietate;
- paranoia.