De ce prezența femeii în Sfântul Altar nu este permisă? Lumea bărbaților a acaparat până și izvorul sfințeniei? Acestea sunt unele dintre întrebările pe care omul lumii contemporane nu ezită să le adreseze. Ca să putem obține cele mai corecte răspunsuri la aceste întrebări, este nevoie să debutăm de la poziția pe care femeia a ocupat-o în Creație, bineînțeles, în raport cu Dumnezeu și cu bărbatul.
Femeia și bărbatul, încă de la facere, au fost diferiți, atât ca natură, cât și ca înzestrare. Cu toate acestea, sunt complementari. Asta înseamnă că cei doi nu au doar naturi și înzestrări diferite, ci au și țeluri diferite. Eva înseamnă „viață”, iar „Adam” înseamnă „născut din pământ”. Astfel, rolurile acestora erau împărțite, în sensul că Adam eram capul familiei sau, mai degrabă, preotul întregii creații, iar Eva era, de-a dreptul, viața și familia lui Adam.
De ce femeia nu are voie să intre în Sfântul Altar?
Altarul este spațiul locașului de cult unde doar bărbatul are voie să intre. Problema accesului femeii în Altar începe, în același timp, cu problema despre hirotonia femeii, pe care Ortodoxia o percepe ca fiind incompatibilă cu poziția și rolului acesteia în procesul de creație. La fel de incompatibil este să cerem bărbaților să aducă pe lume un copil.
Așadar, femeia nu este, nici pe departe, discriminată în raport cu bărbatul. Biserica nu practică nici dezordine și nici misoginism. Sunt anumite situații excepționale când femeia poate pătrunde în Sfântul Altar.
Care sunt situațiile excepționale privind accesul femeii în Sfântul Altar?
Prima situație este la sfințirea unui Altar nou. Atunci, oricine poate intra în Altar, ca semn al iubirii divine.
A doua situație este la mănăstirile de maici, unde femeile măicuțe au voie să intre în Altar, ca să se poată dărui total lui Dumnezeu. Acest lucru este precizat și în canoane: „le este îngăduit călugărițelor să intre în altar”.