Care sunt cauzele sindromului de colon iritabil și cum identificăm această afecțiune

Sindromul colonului iritabil (SCI), cunoscut și sub numele de sindromul intestinului iritabil (SII) sau colită funcțională, este o tulburare cronică a intestinului gros.

Ce este colonul iritabil ?

IBS este o tulburare funcțională comună a intestinului care generează o povară semnificativă de îngrijire a sănătății și poate afecta grav calitatea vieții și este cea mai frecvent diagnosticată afecțiune gastrointestinală. Etiologia este prost înțeleasă și sunt implicați mulți factori. Înțelegerea patogenezei IBS este importantă, deoarece medicamentele mai noi de astăzi încep să vizeze mecanismele fiziopatologice cunoscute ale IBS. Motilitatea gastrointestinală alterată, hipersensibilitatea viscerală, reactivitatea post-infecțioasă, interacțiunile creier-intestin, alterarea microflorei fecale, creșterea excesivă a bacteriilor, sensibilitatea alimentară, malabsorbția carbohidraților și inflamația intestinală au fost toate implicate în patogeneza IBS. Cu toate acestea, simptomele percepute din aceste mecanisme constau în dureri sau disconfort abdominal, balonare, diaree și constipație. Nu toate simptomele sunt gastrointestinale, de exemplu, oboseala este foarte frecventă.

IBS este o afecțiune remarcabil de frecventă conform studiilor bazate pe populație. În țările occidentale, inclusiv Statele Unite și Australia, aproximativ 10% din populația generală îndeplinește criteriile Roma III pentru IBS, deși mulți nu se consultă niciodată pentru această problemă. IBS se suprapune cu o serie de alte complexe de simptome gastrointestinale inexplicabile, inclusiv constipația cronică și dispepsia, sugerând că aceste afecțiuni pot să nu fie entități discrete, ci să reprezinte tulburări cu o etiopatogenie comună. În Vest, tinde să existe o predominanță feminină, dar acest lucru nu se vede în Est. S-a postulat că IBS este subdiagnosticat în Asia și că afecțiunea va crește în prevalență din cauza modificărilor dietei și a factorilor de risc infecțioși.

Cauzele apariției sindromului de colon iritabil

Cauzele exacte ale sindromului colonului iritabil (SCI) nu sunt pe deplin înțelese și pot fi diferite pentru fiecare individ. Cu toate acestea, cercetările sugerează că mai mulți factori ar putea contribui la dezvoltarea SCI.

Sensibilitatea crescută a intestinului

Persoanele cu SCI pot avea un intestin mai sensibil la stimuli, cum ar fi alimentele și stresul. Aceasta poate duce la reacții exagerate ale intestinului la anumiți factori și poate provoca simptomele caracteristice ale SCI.

Dezechilibre ale florei intestinale

Microbiomul intestinal, adică comunitatea de bacterii care trăiesc în intestin, poate juca un rol în dezvoltarea SCI. Dezechilibrele în această comunitate bacteriană ar putea afecta funcționarea intestinului și pot contribui la simptomele SCI.

Intestinul uman este o structură complexă și este locuit de trilioane de microorganisme, inclusiv bacterii, ciuperci, viruși. Aceste comunități microbiene vibrante sunt imperative în menținerea homeostaziei gastrointestinale, așa numitele ”bacterii bune”. Daca ele sunt deranjate sau există dezechilibre importante la nivelul acestora pot să apară aceste simptome ale SCI.

Probleme ale sistemului nervos intestinal

SCI poate fi legat de disfuncții ale sistemului nervos intestinal, care controlează mișcările și senzațiile din intestin. Anomaliile în acest sistem nervos pot determina intestinul să reacționeze exagerat la stimuli, cum ar fi alimentele și stresul, ceea ce poate declanșa simptomele SCI.

Sistemul nervos central modulează diverse funcții, cum ar fi secreția, motilitatea și fluxul sanguin. Semnalele din intestin, la rândul lor, sunt implicate în reglarea reflexelor. Percepția evenimentelor din intestin implică activarea căilor aferente, informația fiind modulată la diferite niveluri, atât periferice cât și centrale. Un progres major în înțelegerea interacțiunii creier-intestin și a modificării acesteia în IBS a avut loc odată cu introducerea imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională. Această tehnică a permis evaluarea diferenței funcției corticale ca răspuns la stimularea intestinală între subiecții sănătoși și pacienții cu IBS, deschizând ușa pentru potențiale intervenții farmacologice și comportamentale.

Factori genetici

Există unele dovezi că SCI poate avea o componentă genetică, ceea ce înseamnă că persoanele care au membri ai familiei cu SCI pot avea un risc mai mare de a dezvolta această tulburare.

Factori dietetici

Anumite alimente și băuturi pot agrava simptomele SCI la unele persoane. De exemplu, consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi, lactoză, cafeină sau alimente picante poate provoca simptome de SCI la unele persoane.

Stresul și factorii psihologici

Stresul și anxietatea pot juca un rol în declanșarea sau exacerbarea simptomelor SCI. Sistemul nervos și tractul gastrointestinal sunt strâns interconectate, iar stresul poate afecta modul în care intestinele funcționează.

Există câțiva factori de risc importanți în ceea ce privește SCI. Ei pot fi factori genetici, nervoși, legați de stres, dereglarea imună sau chiar disfuncționalitatea axei creier-intestin.

Obiceiurile alimentare ale fiecăruia dintre noi pot fi definitorii în declanșarea sindromului de colon iritabil. Un consum crescut de alimente bogate in fructoză, lactoză, xylitol, sorbitol, poate genera discomfort în rândul pacienților cu SCI.

Simptomele colonului iritabil

Sindromul colonului iritabil (SCI) poate prezenta o varietate de simptome, care pot varia în intensitate de la ușoare la severe și pot afecta calitatea vieții pacientului. Simptomele comune ale SCI includ:

• Dureri abdominale sau disconfort: Acestea pot varia de la dureri ușoare la crampe abdominale severe. Durerea poate fi localizată în diverse zone ale abdomenului și poate fi ameliorată sau exacerbată de mișcări intestinale.
• Modificări ale tranzitului intestinal: SCI poate provoca diaree, constipație sau alternanță între cele două. Unele persoane pot experimenta predominant diaree, în timp ce altele pot avea predominant constipație. În unele cazuri, simptomele pot alterna între diaree și constipație. Persoanele cu SCI care experimentează diaree pot merge la toaletă de mai multe ori pe zi. Este important de menționat că diareea în SCI poate fi declanșată de factori precum alimentele consumate, stresul sau alte condiții de sănătate. Tratamentul pentru diareea în SCI poate implica gestionarea dietetică, utilizarea de medicamente pentru a reduce frecvența scaunelor sau alte strategii de gestionare a simptomelor, în funcție de nevoile individuale ale pacientului.
• Balonare: Pacienții cu SCI pot prezenta balonare și senzația de umflare abdominală. Balonarea în SCI poate fi declanșată de mai mulți factori, inclusiv alimentele consumate (cum ar fi cele care produc gaz, cum ar fi legumele crucifere sau anumite legume și fructe), stresul, fluctuațiile hormonale sau alte condiții de sănătate. Gestionarea balonării poate implica modificări ale dietei, cum ar fi evitarea alimentelor care provoacă balonare, utilizarea de medicamente pentru reducerea gazelor sau alte strategii de gestionare a simptomelor.
• Senzația de golire incompletă a intestinului: Unele persoane cu SCI pot avea senzația că nu pot goli complet intestinul după un scaun.
• Schimbări ale aspectului scaunului: Scaunul poate prezenta modificări ale aspectului sau texturii, cum ar fi aspectul apos în cazul diareei sau aspectul dur și sfărâmat în cazul constipației.
• Senzație de urgență: Persoanele cu SCI pot simți nevoia urgentă de a merge la toaletă.
• Mucus în scaun
• Simptome asociate: SCI poate fi însoțit de alte simptome, cum ar fi oboseala, insomnie, anxietate sau depresie.

Nu toate simptomele apar deodată și nu este obligatoriu să le experimentați pe toate. Ele în general sunt declanșate de alimente sau băuturi, așa că este foarte importantă alimentația individuală.

Simptomele sunt cronice, adesea severe și au un impact substanțial asupra calității vieții. Peste 80% dintre pacienți vor consulta medicul cu privire la simptomatologia prezentă și majoritatea dintre pacienti sunt gestionați cu succes în acest cadru.

Persoanele cu SCI pot prezenta, de asemenea, simptome care nu au legătură cu intestinul, inclusiv:

• Migrene
• Tulburări de somn
• Anxietate sau depresie
• Dureri musculare
• Dureri pelvine cornice

Diagnosticul de colon iritabil

Diagnosticul definitiv al SCI s-a dovedit extrem de dificil. În mod tradițional, acesta a fost diagnosticat printr-un proces de excludere a altor boli definite clinic. A existat o dorință din ce în ce mai mare de a crea protocoale de diagnosticare din cauza costurilor mari și a numeroaselor trimiteri de pacienți către clinicile de gastroenterologie. Au fost examinate criterii valide care ar putea duce la un diagnostic pozitiv fără a fi nevoie de teste extinse și costisitoare. Astfel de criterii au inclus criteriile Manning care au introdus inițial un chestionar care a fost dat la 109 pacienți selectați aleatoriu, trimiși la clinici de gastroenterologie cu acuze de durere abdominală, modificări ale obiceiurilor intestinale sau ambele, pentru a identifica prezența simptomelor considerate a fi tipice pentru SCI. S-a ajuns la concluzia că o anamneză aprofundată a cazului poate crește încrederea diagnosticului și poate reduce costurile de testare la mulți pacienți cu dureri abdominale cronice. Ulterior, numărul total de simptome înregistrate în chestionar a fost modificat și redus de la 15 la 6 criterii

În 1980, criteriile Roma I au fost propuse de o echipă de lucru ca un nou ghid de diagnostic și, după utilizare, sa dovedit a fi mai valoros decât criteriile stabilite anterior.

Folosind o nouă metodologie, Criteriile Roma II, care a fost o versiune modificată a Criteriilor Roma I, a fost propusă de echipa de lucru de la Roma; în această metodă, întrebările specifice referitoare la diaree și constipație au fost eliminate. Mai târziu, în 2006, Criteriile Roma III au fost definite în mod specific de către o Echipă de lucru Roma extinsă pentru a fi și mai specifice.

Cursul de acțiune recomandat pentru pacienții cu dureri abdominale intermitente și modificări ale mișcărilor intestinale sunt:

• Evaluarea pacientului pentru a stabili dacă îndeplinesc sau nu criteriile stabilite de la Roma,
• Acordarea unei atenții deosebite semnelor de avertizare ca indicație pentru efectuarea testelor paraclinice pentru a exclude etiologiile infecțioase;
• Testarea serologică a pacienților care prezintă simptome aparente de diaree și balonare în absența semnelor de avertizare pentru a exclude boala celiacă și
• La un rezultat negativ al testului serologic, pacienții sunt în cele din urmă diagnosticați și tratați pentru SCI cu recomandarea ca cazurile să fie urmărite după o perioadă de șase săptămâni.

Tratamentul colonului iritabil

Înainte de a începe prescrierea oricărui tratament, este vital să recunoaștem rolul pe care o bună comunicare îl joacă în managementul oricărei afecțiuni. Un sondaj online al persoanelor cu SCI a arătat că mulți aveau o viziune negativă asupra relației lor cu profesioniștii din domeniul sănătății, cu îngrijorări că nu sunt auziți și o lipsă de empatie din partea specialiștilor.  Acest lucru ar putea reflecta parțial așteptări nerealiste ale pacienților, dintre care mulți raportează că sunt dispuși să încerce orice tratament în disperarea lor pentru o vindecare, doar pentru a rămâne dezamăgiți atunci când simptomele nu sunt ameliorate.

Tratamentul pentru sindromul colonului iritabil (SCI) se concentrează pe gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacientului. Deoarece SCI este o afecțiune cronică și complexă, tratamentul poate implica o abordare multifactorială, care include modificări ale stilului de viață, schimbări dietetice, gestionarea stresului și utilizarea de medicamente pentru a controla simptomele. Iată câteva opțiuni comune de tratament:

• Modificări ale dietei: Anumite alimente pot agrava simptomele SCI la anumite persoane. Unii oameni pot beneficia de eliminarea sau reducerea consumului de alimente care pot provoca balonare, flatulență sau diaree. De exemplu, este recomandat să evitați alimentele picante, lactatele, alimentele bogate în grăsimi și unele fructe și legume care conțin FODMAP-uri (carbohidrați fermentabili).
• Fibre alimentare: Consumul de fibre poate fi util pentru unii pacienți cu SCI, dar alții pot experimenta o exacerbare a simptomelor. Fibrele solubile, cum ar fi cele găsite în ovăz și orez, pot fi mai bine tolerate decât cele insolubile. În general, creșterea aportului de fibre ar trebui să fie graduală și trebuie să fie acompaniată de o hidratare adecvată.
• Gestionarea stresului: Stresul poate agrava simptomele SCI. Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă, yoga sau terapia cognitiv-comportamentală, pot ajuta la gestionarea stresului și la îmbunătățirea simptomelor.
• Exercițiile fizice regulate: Activitatea fizică poate avea beneficii pentru sănătatea intestinală și poate ajuta la ameliorarea simptomelor SCI. Exercițiile moderate, cum ar fi mersul pe jos, alergatul sau înotul, pot fi benefice.
• Medicamente: Medicamentele pot fi utilizate pentru a controla simptomele specifice ale SCI. Acestea pot include antispastice pentru a reduce crampele, medicamente anti-diareice sau laxative (anti-constipație) pentru a controla diareea sau constipația și medicamente pentru a reduce durerea abdominală.
• Suplimente alimentare: Anumite suplimente, cum ar fi probioticele, pot fi utile pentru unii pacienți cu SCI, deoarece pot ajuta la menținerea unui echilibru sănătos al florei intestinale. De asemenea, găsiți suplimente alimentare pentru balonare și diaree, dar și alte simptome asociate sindromului de colon iritabil, pe DONA Online.
• Tratamente alternative: Unele persoane pot beneficia de tratamente alternative, cum ar fi acupunctura sau hipnoza, pentru gestionarea simptomelor SCI.

Este important să subliniem că tratamentul pentru SCI poate varia în funcție de nevoile individuale ale pacientului și că este recomandabil să discutați cu un medic sau cu un specialist în gastroenterologie pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat. De asemenea, este esențial să monitorizați simptomele și să comunicați cu medicul dumneavoastră orice schimbări sau preocupări legate de sănătate.

Sursa foto: Shutterstock