Klaus Iohannis a declarat astăzi că starea de urgenţă va fi înlocuită cu starea de alertă. Potrivit Monitorului Justiţiei, o asemenea măsură are ca rădăcini respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
„Starea de urgenţă nu va fi prelungită. În acest fel, data de 14 mai va fi ultima zi în care mai avem stare de urgenţă în România. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă (…) ne vom putea mişca în interiorul localităţii unde avem treabă, dar fără exagerări. Deplasările să se facă atunci când sunt necesare, dar nu vom mai fi obligaţi să declarăm unde mergem”, a declarat şeful statului.
Avocatul Codrin Ţarălungă a declarat pentru Ştiripesurse, că starea de alertă poate înlocui starea de urgenţă.
Starea de alertă este prevăzută în Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004 “şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă”.
Care este diferenţa între cele două stări
Avocatul Codrin Ţarălungă a declarat ce prevede noua stare în care va intra România din 15 mai.
„Aşadar, cum în lipsa menţinerii stării de urgenţă, astfel de restrângeri (adoptate prin ordonanţe militare) nu ar mai putea fi adoptate în cadrul unei stări de alertă, înseamnă că orice limitare sau restrângere redevine (în mod firesc) o posibilitate exclusivă a autorităţii legislative, respectiv a Parlamentului”, a explicat Codrin Ţarălungă, pentru sursa citată.
„Corelativ, la încetarea stării de urgenţă îşi vor înceta aplicabilitatea şi măsurile dispuse pe durata stării de urgenţă, inclusiv cele privind restricţiile şi limitările drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a mai spus specialistul.
Astfel, după expirarea stării de urgenţă care este valabilă din 16 martie şi până pe 14 mai, România va trece la starea de alertă. Instituirea unei astfel de stări duce la necesitatea de corelare a restricţiilor pe perioada stării de urgenţă.