România a fost zguduită în doar două decenii de mai multe cutremure.
Cele mai puternice au fost cele din 1802 cu o magnitudine de 7,9, cel din 1940 cu o magnitudine de 7,7 și cutremurul devastator din 1977, cu o magnitudine de 7,4, care a distrus întreg centrul Bucureștiului.
Cele mai devastatoare cutremure din România
• 1802 (magnitudine 7,9)
• 1812 (6,5 magnitudine)
• 1829 ( 7,3 magnitudine)
• 1838 (7,5 magnitudine)
• 1908 (7,1 magnitudine)
• 1940 (7,7 magnitudine)
• 1977 (7,4 magnitudine)
• 1986 (7,1 magnitudine)
• 1990 (pe 30 și 31 mai două cutremure cu magnitudinea de 6,9 și 6,4 au lovit România.)
• 2004 (6 magnitudine, fără victime sau pagube)
În acest moment, peste 23.000 de locuințe sunt în pericol în caz de un cutremur cu o magnitudine mare. Iar primăria Capitalei nu pare să le consolideze în viitorul apropiat. Cutremur din 1940 a șocat un întreg continent, însă nimic nu se compară cu catastrofa din 1977. Și se pare că politicienii nu au învățat nimic, încă.
Distribuția focarelor de cutremur în scoarță și mantaua superioară indică poziția zonelor mobile, în timp ce distribuția energiei seismice eliberate dă dovadă despre intensitatea mișcărilor sau, în alți termeni, despre stresul eliberat. Regiunea Europei Centrale și de Est, este marcată de niveluri foarte diferite de astfel de activități.
Combinând hărțile epicentrului (a)< 1900, b) 1901–1972) putem defini mai multe centuri de cutremur din Europa Centrală și de Est cu nivel diferit de activitate seismică de mică adâncime. În zona investigată există o singură zonă, zona Vrancea, cu activitate de adâncime intermediară.
Principalii factori ai riscului de cutremur sunt clădirile mai vechi, pericolul ridicat de cutremur și zonele urbane. Cel mai mare risc de cutremur și, prin urmare, cele mai grave consecințe ale cutremurelor sunt de așteptat în zonele urbane situate în regiuni cu un pericol de cutremur comparabil.
Exemple de locuri cu risc ridicat de cutremur sunt în zonele urbane, cum ar fi orașele Istanbul și Izmir din Turcia, Catania și Napoli din Italia, Bucureștiul în România și Atena din Grecia, multe dintre acestea având o istorie de cutremure dăunătoare. De fapt, numai aceste patru țări se confruntă cu aproape 80% din pierderea economică medie anuală modelată de 7 miliarde de euro din cauza cutremurelor din Europa.