În locul pepenilor de Dăbuleni, fermierii din Dolj au început să cultive căpșuni în „deșertul” Olteniei. Solul nisipos ușor de lucrat, încălzirea rapidă și soarele strălucitor care îndulcește fructele s-au dovedit a fi elemente favorabile pentru cultivarea căpșunilor.
În localitatea Călărasi, numărul de hectare pe care au fost cultivate căpșuni a crescut semnificativ, de la trei hectare în 2020 la aproape 30 de hectare în prezent. Fermierii au renunțat la pepeni în favoarea căpșunilor aduse din Italia și Spania, deși investiția inițială este mai mare. Cu toate acestea, deoarece căpșunile sunt primele fructe care ies pe piață, fermierii se așteaptă la câștiguri substantiale.
Un fermier din zonă afirmă: „Tot ce este la nisip e alt gust, nu se compară, în primul rând gustul, dulceața e altceva”. Specialiștii de la Stațiunea de Cercetare Dăbuleni i-au îndrumat pe fermieri să folosească deșertificarea zonei în avantajul lor.
Aurelia Diaconu, de la stațiunea de cercetare Dăbuleni, reiterează valorile acestui sol: „Sunt soluri ușoare, permeabile și mai au încă o calitate deosebită. Aceea de a se încălzi foarte devreme primăvara și permit dezvoltarea și implicit timpurietatea. Dulceața fructelor este dată de strălucirea soarelui. Noi suntem într-o zonă de zi lungă și de aceea intervine culoarea intensă și gustul deosebit al fructelor”.
Deocamdată, căpșunile sunt cultivate în Mârșani, Amărăștii de Jos, Dăbuleni și Călărași, dar există posibilitatea ca și alți fermieri să se alăture eforturilor, dacă aceștia decid să se asocieze. Primele căpșuni din Oltenia sunt așteptate să ajungă în piețe în decurs de două săptămâni.