In lupta pentru președinția României, candidații și-au creat etichete individuale pentru a capta atenția electoratului. Nicolae Ciucă se promovează drept „ostașul în slujba țării”, subliniind datoria și onestitatea în mesajele sale. „Am ales cariera militară de mic, de la 14 ani. M-am văzut de fiecare dată lucrând cu oamenii și pentru oameni”, a spus Ciucă, adăugând că nu vrea să se schimbe pentru mediul politic.
Marcel Ciolacu, premierul în funcție, își axează mesajul pe realizările mandatului său. „Mai mulţi bani europeni pentru România, mai mulţi kilometri de autostradă, oraşe mai curate”, a declarat el, promițând și integrarea în Schengen și OCDE.
Președinta USR, Elena Lasconi, se definește ca fiind candidatul fără interese ascunse, propunând „igienizarea” instituțiilor publice. „Este pentru prima dată în acești 35 de ani când cetățenii îi vor spune statului ce să facă”, a declarat Lasconi.
Mircea Geoană, fostul secretar adjunct NATO, mizează pe imaginea sa internațională și pe neutralitatea politică, promițând să fie „președintele oamenilor, și nu al partidelor”.
Alinațele și tacticile sunt gândite și analizate, fiecare candidat încercând să adreseze problemele specifice ale grupurilor de alegători, cum ar fi nevoia de locuințe sau dorința de lideri politici fără legături de interese. Analiștii politici, precum Cristian Pîrvulescu, observă că fiecare etichetă caută să umple un gol perceput de electorat.
Cu toate acestea, nu există etichete câștigătoare, iar mesaje comune precum „președintele tuturor românilor” rămân dominante. „Pe de o parte, președintele este al tuturor românilor. Națiunea e divizată, are nevoie de un unificator”, a concluzionat Pîrvulescu.
Alegerile prezidențiale sunt programate pentru 24 noiembrie, cu al doilea tur pe 8 decembrie.