În ajun de Înviere, credincioșii care au ținut post în cele șapte săptămâni, dar și cei care nu au postit, aduc la biserică bucate, pentru ca preotul să le dezlege și să le sfințească. Printre acestea se numără ouă vopsite, cozonac, pască sau friptură. Astfel, prima masă „de dulce” se ia la biserică.
Pasca se duce la biserică în Sâmbăta Mare
Conform tradiției, creștin ortodoxii duc ofrandă la Liturghia din noaptea sfântă. De cele mai multe ori, credincioşii o împart celor prezenţi la slujba Învierii, acestea fiind primele bucate gustate după anaforă, înainte de a gusta din celelalte bunătăţi pregătite pentru Paște.
Pentru cei care nu știu, pasca se duce de sâmbătă în biserică, pentru a fi sfințită în dimineața Sărbătorii Pascale. Tradiția spune că pasca se coace în joia mare sau sâmbăta mare, dinainte de Paște.
În unele zone din țară, de exemplu în Transilvania, pasca se cocea miercurea și se sfințea la biserică în Joia Mare. În schimb, în Moldova, Maramureș și Muntenia nu se gustă din bucatele de Paște, până ce nu se aduce pasca binecuvântată de la biserică. Se spune că pasca este, după oul roșu, icoana alimentară a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
Tot în Sâmbăta Mare, creștinii primesc la biserică sfintele paști sau anaforă. Paștile reprezintă pâinea sfințită și vinul pe care creștinii le duc acasă, mai exact trupul și sângele Domnului. Tradiția spune că paștile se mănâncă dimineața, în cantități mici, înainte de micul dejun și după ce se rostește rugăciunea ‘Tatăl Nostru’.
Ce tradiții se mai țin înainte de Paște
Una dintre tradiții presupune că în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată. La biserici nu se mai trag clopote, ci doar se bate toca. În plus, creștinii care s-au spovedit trebuie să se împărtășească, iar domnișoarele trebuie să facă în timpul slujbei, un nod pe o sfoară, după fiecare evanghelie. Apoi, acestea își vor pune sfoara sub pernă ca să-și viseze sortitul. Tot în Joia Mare se face ultima pomenire a morților din Postul Mare.