Cancelarul austriac Karl Nehammer solicită anularea votului ministrului austriac al mediului, Leonore Gewessler, după ce Uniunea Europeană a adoptat legea privind restaurarea naturii, parte esențială a Pactului Verde în domeniul biodiversității, cu sprijinul surprinzător și votul decisiv al Austriei.
Austria va depune un recurs pentru a anula votul dat de propriul ministru al mediului în favoarea Pactului Verde, a anunțat luni cancelarul conservator austriac. Legislatura, adoptată după luni de blocaj, impune refacerea ecosistemelor deteriorate și a fost posibilă datorită susținerii ministrului Gewessler, care a acționat contrar „voinței guvernului”. „Austria va depune un recurs în anulare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat cancelarul Karl Nehammer într-un comunicat.
„Nimeni nu este mai presus de lege”, a subliniat Nehammer, adăugând că votul lui Gewessler este considerat „ilegal”. Partidul de guvernământ, ÖVP, intenționează să depună o plângere împotriva ministrului pentru „abuz de putere”. Secretarul general Christian Stocker a reacționat afirmând că „este inacceptabil” ca ministrul „să nu respecte prevederile legale”.
Până în prezent, Austria s-a abținut de la votul asupra acestei legi din cauza diviziunilor interne. Totuși, Leonore Gewessler a decis să meargă mai departe „pentru a trimite un semnal”. „Conștiința mea îmi spune fără echivoc că, atunci când bunăstarea generațiilor viitoare este în joc, sunt necesare decizii curajoase”, a afirmat ea, susținând că „niciun guvern sau partid nu poate ignora interesele protecției mediului și ale conservării naturii”.
Această decizie a permis adoptarea textului-cheie al Pactului Verde, susținut acum de 20 de state și validat deja de deputați. Eurodeputatul belgian Alain Maron a comentat că „miniștrii din jurul mesei sunt cei care vorbesc”, referindu-se la certurile interne din Austria.
Disputa reprezintă cel mai mare scandal înregistrat în cadrul coaliției de guvernare formatoare între dreapta și Verzi din 2020. Conservatorii se opun legislației, deoarece nu este bine văzută de electoratul rural, în timp ce Verzii o apără ca fiind crucială în fața schimbărilor climatice.
Textul prevede măsuri de refacere a ecosistemelor pe 20% din suprafața terestră și marină a UE până în 2030 și refacerea a cel puțin 30% din habitatele în stare proastă. Alte dispoziții vizează îmbunătățirea criteriilor de măsurare a sănătății pădurilor, eliminarea obstacolelor de pe cursurile de apă și stoparea declinului albinelor. Impactul asupra zonelor rurale a stârnit dezbateri aprinse, iar decizia de luni, înclinată de votul ministrului austriac, permite intrarea în vigoare a textului ce vizează stoparea pierderii biodiversității.
Discuțiile aprinse privind sectorul agricol au condus la o versiune diluată a acestei legislații, votată în noiembrie 2023 și ratificată în februarie. Ultima undă verde formală din partea celor 27 de state membre nu a fost inițial obținută din cauza lipsei majorității necesare. Luni, doar ministrul austriac a schimbat poziția, ceea ce a fost suficient pentru a înclina rezultatul votului. România a votat în favoarea actului normativ.
Pactul Verde al UE își propune inversarea declinului habitatelor naturale, dintre care 81% sunt într-o stare de sănătate precară, prin măsuri de restaurare și reducerea utilizării pesticidelor și îngrășămintelor chimice.