Plenul Camerei Deputaților, reunit în sesiune extraordinară, a aprobat luni proiectul de lege privind măsuri de gestionare a populației de urși, pe un fond emoțional puternic provocat de moartea unei tinere atacate de un urs zilele trecute. Deputații au ținut un moment de reculegere în plen, în memoria tinerei ucise în urma atacului de pe Jepii Mici.
Plenul a votat, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru completarea art.1 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu 214 voturi pentru, 7 contra, 23 de abțineri și un deputat care nu a votat.
Proiectul prevede, pentru anii 2024 și 2025, uciderea unui număr de 426 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenție la nivel național și a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenție la nivel național, potrivit News.ro.
Repartiția exemplarelor de urs brun prevăzute la alin.(1), care reprezintă cota de prevenție pe județe și fonduri cinegetice, pentru anul 2024, se va face în funcție de numărul atacurilor la adresa populației, respectiv în funcție de numărul și valoarea pagubelor materiale generate de atacurile de urs brun centralizate la nivelul autorităților care răspund de vânătoare, potrivit anexei nr. 5. Pentru următorii ani, aceasta se va aproba prin ordinul conducătorului autorității publice centrale care răspunde de vânătoare.
Ursii care reprezintă cota de prevenție la nivel național prevăzuți la art.31 alin.(1) pot fi recoltați până la data de 31 decembrie 2024, de către vânători sub coordonarea personalului tehnic de specialitate angajat al gestionarului, prin metodele de vânătoare admise, astfel cum sunt prevăzute la art.1 lit.ad) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic.
În situația în care, din orice motive, se recoltează exemplare a căror blană a fost evaluată la mai mult de 400 puncte C.I.C., la care se pot adăuga maxim 5% din punctajul obținut, atât blana cât și craniul exemplarului în cauză, preparate de către gestionar, se predau structurii teritoriale de specialitate a Gărzii Forestiere Naționale în a cărei rază de activitate se încadrează locul unde s-a desfășurat acțiunea de recoltare și rămân în proprietatea statului.
Craniul și blana de urs recoltate se evaluează conform metodologiei prevăzute de Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr.418/2005 pentru aprobarea metodologiei de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu metodologia Consiliului Internațional de Vânătoare și Protecție a Vânatului (C.I.C.), în termen de trei zile lucrătoare de la recoltare.
Gestionarul fondului cinegetic poate prelua de la Garda Forestieră Națională craniul și blana exemplarului de urs brun doar după îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(3). În cazul neîndeplinirii acestor obligații, craniul și blana exemplarelor recoltate rămân în proprietatea statului.
Autoritatea centrală care răspunde de vânătoare realizează cel puțin o dată la fiecare doi ani un studiu privind evoluția populației de urs brun în România.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat convocarea unei sesiuni extraordinare pentru modificarea legislației după tragedia din Bucegi. „Nu va fi dat liber la împușcat urși pe teritoriul României, fiecare cum dorește, ci vor fi abordate zonele cu riscuri mari” a declarat el după discuțiile cu ministrul Mediului și cu președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis.
Președintele Klaus Iohannis a reacționat din SUA, afirmând că s-a ajuns prea departe și că este foarte îngrijorat. „M-a șocat evenimentul, mai ales că am fost și eu recent pe un traseu din Munții Bucegi, și să aflu apoi că foarte aproape de locul în care m-am aflat s-a întâmplat această nenorocire” a spus Iohannis, subliniind că „problema cu urșii nu este deloc nouă” și că politicienii români au reacționat punctual la aceste incidente, dar că „dacă vrem în continuare să avem un turism sănătos în România, trebuie să înțelegem că nu putem să lăsăm oamenii să fie omorâți de animale”.