Călin Georgescu, cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste, își construiește discursurile actuale pe baza tematicii enunțate de Ion Iliescu în anii ’90. Această perioadă, caracterizată de tumultul post-revoluționar din România, a fost martoră a unor declarații politice menite să formeze o identitate națională distinctă în contextul geopolitic. Georgescu scoate în evidență importanța prioritizării intereselor naționale, evitând angajamentele definitive în orientarea politică dintre Est și Vest.
Una dintre principalele teme reiterate de Călin Georgescu este conceptul de „România înainte de toate”, considerat un pilon central de către Ion Iliescu în primii ani după Revoluție. Potrivit lui Iliescu, „Nu trebuie să ne orientăm nici spre est, nici spre vest, ci spre România, înainte de toate”, o declarație care încă rezonează în discursurile recente ale lui Georgescu. Acesta declară: „Nu există est sau vest. Există doar România.”
De asemenea, Călin Georgescu aduce în discuție ideea evitării alianțelor și supunerii față de sfere externe de influență. Iliescu accentua, pe atunci, că „Ploconirea față de vest nu este mai puțin demnă decât cea față de est”, un punct de vedere reluat de Georgescu, prin afirmația sa că „Nu trebuie să alegem de partea cui suntem.” Astfel, ideea de independență națională fără compromisuri este promovată puternic.
Continuând pe această linie, Georgescu preia de la Iliescu sentimentul de demnitate națională, subliniind că „N-avem nevoie de niciun fel de ploconire.” În consonanță, Georgescu subliniază că „Nu putem să stăm în genunchi, în fața nimănui”, exprimând aceeași determinare de a păstra autonomia și demnitatea națională în fața influențelor externe.
Astfel de similitudini în discursurile celor două figuri politice relevă o tendință persistentă în politica românească post-decembristă de a-și centra retorica pe un patriotism pronunțat, acentuat de nevoia de a proteja și promova interesele naționale independente de influențele geopolitice majore.