Călin Georgescu pierdut procesul la Tribunalul UE pentru reluarea alegerilor prezidențiale
Tribunalul Uniunii Europene a respins acțiunea intentată de fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, care a cerut reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale din România. Instanța a calificat cererea lui Georgescu drept „în mod vădit inadmisibilă și în parte pe motiv de necompetență vădită”, relatează G4media.
Călin Georgescu a solicitat Tribunalului UE să dispună reluarea alegerilor prezidențiale, invocând articolele 278 și 279 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Reclamantul a dorit, în primul rând, ca Guvernul României să fie obligat să organizeze un nou tur al doilea conform legislației naționale și internaționale. De asemenea, a cerut suspendarea efectelor unei decizii emise de Curtea Constituțională a României și comunicarea către Comisia Europeană și Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept.
Cererea principală a fost depusă la tribunal pe 27 ianuarie 2025, fiind însoțită de o acțiune împotriva Comisiei Europene pentru că nu a luat măsuri adecvate de monitorizare a proceselor electorale din România. Într-un act separat, depus pe 17 februarie 2025, Georgescu a formulat și cereri de măsuri provizorii, care au fost respinse de tribunal în contextul respingerii acțiunii principale.
Hotărârea tribunalului a avut în vedere caracterul accesoriu al procedurii de măsuri provizorii în raport cu procedura din cauza principală, iar conform articolului 133 din Regulamentul de procedură, decizia a inclus și dispoziții referitoare la cheltuielile de judecată. Fiindcă cererea a fost respinsă, Georgescu va suporta propriile cheltuieli de judecată.
Acesta nu este primul eșec suferit de Călin Georgescu în încercările sale de reluare a alegerilor. La sfârșitul lunii februarie, a pierdut și un proces la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a respins contestația sa împotriva a două hotărâri ale Biroului Electoral Central prin care se dispusese reluarea alegerilor prezidențiale de la zero.
Controversatul caz a început odată cu decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, care a anulat rezultatele primului tur al alegerilor din cauza unor documente desecretizate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Telecomunicații Speciale, documente care au condus la invalidarea voturilor inițiale prin intermediul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
