Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește în fiecare an pe data de 16 iulie.
În fiecare an, la această dată, ortodoxii se roagă pentru Sfântul Antinoghen și cei zece ucenici ai săi. Acest Sfânt din Sevastia Capadociei a trăit în zilele împăratului Diocleţian.
A fost sfințit episcop în Pidahtoea pentru faptele sale și smerenia sa. Însă, a fost prins împreună cu ucenicii săi de către dregătorul Filomarh, urmând să fie torturați și în cele din urmă uciși. Ultima sa dorință a fost să fie omorât în locul în care a și trăit.
Rugăciune
Cântarea 1, glasul al 8-lea.
Irmosul:
Să cântăm Domnului, Celui Ce a povăţuit pe poporul Său prin Marea Roşie, cântare de biruinţă, că S-a preaslăvit.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Atinoghen, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Împreună cu cetele cele fără de trup plimbându-te acum, ierarhe şi mucenice, vrednicule de minune, păzeşte pe cei ce cu credinţă te laudă.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Atinoghen, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca o jertfă curată, cu totul fiind ars de focul chinurilor te-ai adus lui Dumnezeu prin credinţă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ceata pătimitorilor lui Hristos cea preacinstită, supunându-se legilor Stăpânului, a lepădat sfaturile cele fără de lege.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Născut-ai mai presus de cuget şi de cuvânt pe Cuvântul Cel Veşnic, făcându-Se Trup din sângiuirile tale, ceea ce eşti neispitită de nuntă.
Cântarea a 3-a.
Irmos: Cel Ce ai întărit cerurile…
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Atinoghen, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mucenicul şi Ierarhul Atinoghen, cu plecarea lui către Dumnezeu cea nedezlegată, dezlegând meşteşugurile cele cumplite ale vrăjmaşului, s-a învrednicit de slavă, împreună cu cei zece ucenici ai săi.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Atinoghen, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu împotrivirile cele muceniceşti, dumnezeieştii mucenici au tocit săgeţile şi boldurile vrăjmaşului şi cu strălucirile lor cele dătătoare de lumină luminează cugetele tuturor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cel fără de minte, întinzând pe mucenicii cei tari cu curele, i-a făcut şuviţe, bătându-i neîncetat, dar n-a clintit tăria cea neînspăimântată a cugetelor lor.