Astăzi, 21 iunie este sărbătorit de către Biserica Ortodoxă Română Sfântul Iulian din Tars. El a fost copil de nobili și a trăit în Tarsul Ciliciei în vremea împăratului Dioclețian
Mama Sfântului Iulian este creștină, iar tatăl său era un senator păgân. După decesul tatălui, cea care i-a dat viață, îl face botezul și îl creștinează. Totodată îi oferă lecții despre Mântuitor dorindu-și să devină un adevărat creștin.
La vârsta de 18 ani, împăratul poruncește prigoană împotriva creștinilor, iar Mucenicul a fost prins și dus la judecată. Guvernatorul Marchian l-a torturat pentru a renunța la credința sa, dar fără succes. De multe ori a fost amenințat că va fi ucis, dar va scăpa în momentul în care se va închina idolilor păgâni.
Sfântul Iulian nu a renunțat la credința sa
Timp de un an a fost torturat și dus în toată Cicilia, dar Iulian a rămas nemișcat stând în credință. Și mama sa a fost prinsă și amenințată cu moartea. Aceasta a fost închisă în temniță cu fiul său, având scopul de a-l face să renunțe la Iisus Hristos, dar l-a întărit și mai tare, făcându-l să accepte moartea ca pe o răsplată.
Ei au ajuns în fața guvernatorului fiind bucuroși de credința lor pentru Hristos, iar pe idolii păgâni îi defăimau. Au fost torturați și supuși la multă cruzime, femeii i-au tăiat călcâiele și au alungat-o iar pe Iulian l-au băgat într-un sac împreună cu șerpi veninoși și apoi l-au aruncat în mare. În acest fel, cei doi și-au primit coroana muceniciei.
Sfântul Iulian a fost scos din valurile mării pe uscat de către o văduvă. Ea l-a dus în Alexandria și l-a îngropat. Moaștele sale au fost mutate în Antiohia, iar Sfântul Ioan Gură de Aur i-a lăudat viața într-o omilie a sa, pe când trăia în Antiohia.
„Din gura mucenicului ieșea glasul lui cel sfânt, iar împreună cu glasul și o lumină care lumina mai puternic decât razele soarelui […] Luați un om bolnav, indiferent cât de groaznic, un posedat de diavol sau care și-a pierdut mințile, și aduceți-l la racla în care se odihnesc rămășitele sfinte ale acestui sfânt, și veți vedea cum demonul sare si fuge de la om, ca și ars de foc.” a spus Ioan Gură de Aur la Antiohia.