Sfântul Cuvios Procopie Decapolitul a fost un călugăr creștin și sfânt al Bisericii Ortodoxe, care a trăit în secolul al VIII-lea în Imperiul Bizantin.
Procopie s-a născut în cetatea Ierihonului, în apropierea Mării Moarte, într-o familie creștină. El a fost crescut în credință și iubire față de Dumnezeu, iar mai târziu a ales să-și dedice întreaga viață lui Dumnezeu prin rugăciune, post și milostenie. La vârsta de 18 ani, Procopie a părăsit casa părintească și a intrat într-o mănăstire din apropiere, unde și-a petrecut restul vieții sale ca călugăr.
Sfântul Cuvios Procopie Decapolitul
El a petrecut mult timp în rugăciune și meditație, și a trăit în sărăcie și lipsuri materiale. Cu toate acestea, Procopie a avut un aport profund asupra celor din jurul său, prin puterea și blândețea sa. El a fost unul dintre cei mai iubiți și respectați călugări din mănăstirea sa și a fost adesea consultat de oameni în probleme spirituale și de sănătate.
În timpul vieții sale, Procopie a avut viziuni din partea îngerilor și a fost vizitat de Sfânta Fecioară Maria în timpul rugăciunii sale. De asemenea, el a fost capabil să vindece bolile și suferințele altor oameni prin puterea sa spirituală. În ciuda acestor experiențe, el a rămas o persoană modestă și smerită. A recunoscut că toate acestea au fost daruri de la Dumnezeu.
În cele din urmă, Procopie a murit în pace în mănăstirea sa, la vârsta de 80 de ani. Moartea sa a fost privită ca o eliberare din suferința lumii și o întâlnire cu Dumnezeu. El a fost înmormântat în mănăstirea sa, iar mai târziu a fost canonizat și prăznuit ca sfânt de către Biserica Ortodoxă.
Troparul Sfântului Cuvios Mărturisitor Procopie Decapolitul
Glasul al 8-lea
Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Procopie, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.
Condacul Sfântului Cuvios Mărturisitor Procopie Decapolitul
Glasul a 4-lea.
Arătatu-Te-ai astăzi lumii și lumina Ta, Doamne, s-a însemnat peste noi, care cu cunoștință Te lăudăm. Venit-ai și Te-ai arătat, Lumina cea neapropiată.
Luceafăr dobândindu-te astăzi Biserica, risipește toată negura relei credințe, învrednicindu-te pe tine de cele Cerești, Învățătorule Procopie, pururea Mărite.