Banca Națională a României (BNR) a ajustat prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2025, ridicând-o de la 3,5% la 3,8%. Prognoza pentru sfârșitul anului 2026 prevede o inflație de 3,1%, după cum a anunțat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul prezentării de luni.
„Conform scenariului de bază al proiecției macroeconomice, rata anuală a inflației va continua să fluctueze și în prima parte a anului curent,” a declarat Isărescu. „Indicatorul se va reduce ulterior și va reveni în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2026.” Rapoartele arată că inflația IPC va ajunge la 3,8% în decembrie 2025 și va scădea la 3,1% în 2026.
Revizuirea din documentul menționat este influențată de o creștere de 0,3 puncte procentuale datorată scumpirilor produse la începutul anului curent, procesul de inflație fiind determinat semnificativ de prețurile produselor din tutun și de serviciile cu prețuri administrate. De asemenea, se observă o serie de prognoze mai optimiste pe segmentul de legume, fructe și ouă.
Raportul sugerează că dinamica inflației IPC poate scădea cu 0,1 puncte procentuale până în trimestrul III 2026, în mare parte ca urmare a unei revizuiri în jos a inflației de bază. Balanța riscurilor continuă să indice posibile creșteri ale inflației, date fiind condițiile pieței și posibilele schimbări în regimul de prețuri la energie.
Pe parcursul următorilor doi ani, factorii dezinflaționiști se așteaptă să fie determinați de o ajustare a inflației CORE2 și de o cerere redusă în economie, în lumina politicilor de consolidare fiscală implementate recent. Această scădere a așteptărilor de inflație și reducerea presiunilor din partea prețurilor bunurilor importate reflectă o trasare mai echilibrată a perspectivei economice.
Isărescu a subliniat importanța unei combinații optime între politica fiscală și cea monetară pentru a preveni o eventuală recesiune, subliniind că „dacă creșterea economică se va baza pe investiții și pe absorbții de fonduri comunitare, se poate evita o recesiune.”
Proiecțiile actuale nu doar că reflectă presiuni în sectorul alimentar, dar indică și o persistență a costurilor ridicate cu forța de muncă. Aceste elemente accentuează complexitatea gestionării inflației în actualul context economic.