BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, la ședința de joi
Banca Națională a păstrat neschimbate și dobânzile facilităților, iar prognoza din noul Raport asupra inflației indică o creștere ușoară a inflației în ultimele luni ale anului.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis joi, 12 noiembrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50% pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit rămâne la 5,50% pe an, potrivit deciziei relatate de Agerpres și de Mediafax.
Banca centrală a hotărât, de asemenea, să mențină nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Următoarea ședință de politică monetară a Consiliului de administrație va avea loc la 19 ianuarie 2027, notează Agerpres.
Ce arată prognoza BNR
La aceeași ședință, Consiliul de administrație a aprobat Raportul asupra inflației din noiembrie 2026. Potrivit prognozei din raport, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent, în principal din cauza scumpirii recente a combustibililor și a energiei, dar și a evoluției cursului de schimb al leului.
După aceea, inflația ar urma să scadă treptat, „reintrând în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2028”, potrivit Mediafax.
Inflația din octombrie
Datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflației a fost de 6,9% în octombrie 2026, potrivit Digi24. Agerpres precizează că în septembrie rata anuală ajunsese la 6,61%. Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a avut în octombrie o rată anuală de 7%, potrivit Digi24 și Agerpres.
Printre produsele și serviciile cu cele mai mari scumpiri anuale s-a aflat motorina, care conduce topul scumpirilor, urmată de chirii și de benzină, arată relatarea Digi24 pe baza datelor INS.
Riscurile identificate de bancă
În comunicatul său, BNR spune că incertitudini și riscuri decurg în continuare din evoluția viitoare a prețului energiei electrice și din traiectoria prețului petrolului. Printre riscuri figurează și măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după anul curent, în cadrul planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv.
Potrivit Agerpres, care relatează Raportul asupra inflației, banca centrală menționează, totodată, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică drept surse de riscuri pentru activitatea economică și pentru evoluția inflației pe termen mediu. Acestea ar putea afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, activitatea și profiturile firmelor, dar și costurile de finanțare.
BNR consideră că absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru a compensa parțial efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru reformele structurale, inclusiv tranziția energetică, arată Agerpres.
