Una dintre cele mai remarcabile povești ale copilăriei noastre a fost Scufița roșie. Știți voi, fetița aceea grijulie și cuminte a cărei singura intenție a fost să meargă să-și hrănească bunica. Din păcate, lupul avea să le vină de hac. Ei bine, pe scurt, asta e amintirea pe care o am eu, când aud de Scufița roșie. Această poveste de neuitat a devenit, în timp, cel mai bun subiect pentru apariția celor mai bune bancuri.
Umorul joacă un rol important în calitatea vieții noastre. Ne ajută să trecem mai ușor peste problemele și grijile pe care le avem. Ținând cont de vremurile agitate și pline de stres în care ne petrecem fiecare clipă a vieții, un banc spus la momentul potrivit este un adevărat remediu antidepresiv.
Iată cum sună unul dintre cele mai bune bancuri cu Scufița roșie. Noi îți punem la dispoziție unul dintre ele
Scufița roșie se plimbă prin pădure. Știți voi, la bunica. Pe cărare se întâlnește cu Tarzan (ăsta cu cârpa!). Scufița, extrem de curioasă de felul ei, îl abordează:
– Măi Tarzan, ce ai tu acolo, sub cârpa aia, că văd că se mișcă ceva?
Tarzan, rușinat:
– Ce să am, Scufița roșie. Nu-ți pot spune. Ești minoră, îți zic altădată.
– Nu, nu, nu. Nu te las in pace până nu-mi spui!
Să scape de nebună:
– E, dacă vrei să știi… hmm, ca să înțelegi… e o seringă!
– Seringă??? zise Scufița. Vreau și eu o injcție!
Pentru a scăpa de nebună, Tarzan îi satisface dorința. Extrem de satisfăcută, Scufița pleacă mai departe prin pădure, cântând de fericire. Se întâlnește cu Albă ca Zăpada:
– Ce ai fată de ești așa de veselă?
– Păi, m-am întâlnit cu Tarzan. L-am întrebat ce are sub cârpă, mi-a zis că are o seringă și mi-a făcut și o injecție. Fată și a fost așa de bine!!!
– Al dracu’ mincinos! Mie mi-a zis că are o suzetă!