A început o nouă săptămână, motiv pentru care foarte multe persoane este posibil să fie triste, cu gândul că a mai trecut un weekend, iar până la următorul mai sunt câteva zile. Pentru că ne dorim ca cei care ne citesc articolele să fie fericiți și cu o stare bună de spirit, v-am pregătit câteva bancuri care să vă aducă zâmbetul pe buze.
Bancul #1
Era Ion cu nevasta în deșert. Și merg ei, merg și ajung la o oază. Românu’ să-ntinde la umbră, nevasta se da după niște tufe să se pișe. Se apleacă ea pe vine și deodată aude „cranț, cranț, cranț…”. Se sperie și se mută mai încolo. Se așează pe vine… iar „cranț, cranț, cranț…”. Se sperie și mai tare și-l strigă pe bărbat’su:
-Mai Ioane, vino-ncoa’ că aud niște zgomote care-mi da fiori pă șira. Vine Ion și zice
-Hai fă, pișe-te să văz cum stă treaba. Se apleacă Maria, da să se pișe și iar se aude „cranț, cranț, cranț…”. Se apleacă bărbatu’, se uită și zice:
-Să fiu al dracu’ dacă am mai văzut lăței mâncând iarbă…
Bancul #2
Maria se hotărăște să se spovedească popii c-a greșit cu Ion. În acest „context” îi povestește că au tăvălit împreună o mare parte de ogor. Însă popa curios (vorba cîntecului) vrea să vadă cu ochii lui. Într-adevăr lucrurile așa stăteau și, cum el vrea să și reconstituie fapta, mai strică o parte din ogor. La plecare însă părintele constată că mai e, de partea cealaltă a drumului, un ogor întreg făcut fărâme.
-Doamne, Mario, dar acolo ce-ați făcut, că nu-mi spusesi decît de locu’ asta.
-Aaaa, ridică femeia indiferență din umeri, acolo s-o tăvălit singur Ion cînd i-am spus că am SIDA.
Bancul #3
Ion se însoară și în noaptea nunții, și descoperă că Maria nu mai era virgină. Na acuma nu-i era pt el că pe el îl durea în pu*ă că aia nu era fată mare da’ trebuiau să-i vină părinții a două zi să vadă dacă Maria o fost virgină. Ce să facă, ce să facă, hai s-o dea pe Marie cu cerneală, da’ ghinion că nu mai aveau cerneală roșie în casă. Găsește Ion numa’ o călimară cu cerneală verde și o da pe Marie între picioare. Dimineață vin părinții lu’ Ion. Prima la control, mă-sa. Se uită, își stuchește în sân, își face cruce și-o ia la fugă. Se uită tată lu’ Ion și când vede:
-Ooo, așa băiatu’ tații, pân’ la fiere, fiule, pân’ la fiere