Și dacă tot vorbim de bancuri, știm cu toții că bancurile cu și despre elevi au fost considerate a fi, de-a lungul timpului, printre cele mai haioase. „Perlele” elevilor sunt greu de egalat, așa că nu este de mirare că există atâtea bancuri despre așa ceva, în zilele noastre.
Iată cel mai haios banc al zilei, despre elevi:
Mama intră în dormitorul lui Răducu să-l trezească pentru a pleca la şcoală, dar îl găseşte plângând. – Fiule, de ce plângi? îl întreabă. – Am visat că şcoala luase foc. Mama încearcă să-l consoleze: – Nu mai plânge, scumpul meu, era doar un vis. – Tocmai de-asta plâng!
Alte bancuri haioase cu și despre elevi
1. Profesorul de matematică, de vorbă cu cei 3 elevi corigenţi: – Nu vă intră deloc matematica în cap. Dacă vreţi să treceţi clasa, faceţi şi voi câte o faptă bună săptămâna asta… Trece o săptămână, ultima oră de matematică din an: – Ei bine?
Ia sa vedem, tu ce faptă bună ai făcut săptămâna trecută? întreabă profesorul pe primul corigent. – Domn’ profesor, eu am ajutat o bătrânică să treacă strada! – Sună bine, nu extraordinar, dar… este bine la bătrâneţe să fii ajutat. Tu? îl întreabă pe al doilea corigent.
– Domn’ profesor, şi eu am ajutat o bătrânică să treacă strada! – Ce coincidenţă, aţi ajutat amândoi o bătrânică să treacă strada. „Într-adevăr, este o probabilitate destul de mare să fie mai multe bătrânici pe stradă”, se gândeşte profesorul. Ok, şi tu?, îl intreabă pe al treilea corijent. – Domn’ profesor, şi eu am ajutat o bătrânică să treacă strada! – Ei asta-i prea de tot, deci toţi 3 aţi ajutat câte o bătrânică să treacă strada? – Nu câte o bătrânică, domn’ profesor! Aceeaşi bătrânică! – Cum aceeaşi bătrânică? Nu era de ajuns unul să o ajute? – Abia am reuşit toţi trei domn’ profesor, pentru că nu voia să treacă strada!
2. Bunico, mâine avem şedinţă cu părinţii. Poţi să ajungi? – De ce mă chemi întotdeauna pe mine la şedinţă? – Pentru că tu nu auzi aşa bine.
3. Soţia pleacă în delegaţie, în interes de serviciu. Soţul îl trezeşte pe copilaş de dimineaţă, îi pregăteşte micul dejun şi îl ia de mână să îl ducă la grădiniţă. La grădiniţă, educatoarea îi spune că acest copil îi este necunoscut. Îl duce la o a doua grădiniţă şi la a treia. Când ies de la a patra grădiniţă, copilul îi spune: – Tăticule, încă o grădiniţă şi eu astăzi chiar că întârzii la şcoală…