Bancurile au fost dintotdeauna cea mai bună sursă de umor. De-a lungul anilor, oamenii au reușit să vadă partea plină a paharului. Bancurile joacă și ele un rol important, încât prin ele au fost transpuse situații reale în unele amuzante. Iubitorii de umor cunosc importanța pe care o are atitudinea pozitivă din viața noastră. Ea face diferența și de cele mai multe ori ne ajută să depășim cu brio anumite situații mai puțin plăcute.
Pentru astăzi am selectat unul dintre cele mai bune bancuri cu politicieni. Românii iubesc acestă categorie umoristică și ,,susțin” la apariția cât mai multor bancuri cu politicieni. Iată cum sună cel al zilei de sâmbătă.
Leșini de râs! Este sâmbătă, iar noi îți punem la dispoziție cel mai bun banc cu politicieni
Cică primul ministru plecase să taie panglica la câţiva metri de autostradă. Uitându-se pe geamul maşinii, vede la marginea drumului doi amărâţi care frâmântau chirpici cu picioarele goale. Intrigat de ceea ce vede, domnul prim ministru opreşte maşina şi îi întreabă pe cei doi: – Măi, oameni buni, nu vă este ruşine dă faceţi nenorocirea asta de chirpici, într-o ţară membră a Uniunii Europene, care tocmai a reuşit, sub îndrumarea FMI, să se macrostabilizeze? Ce-i înapoierea asta? Ce faceţi cu amestecul ăsta oribil de bălegar, paie şi noroi?
social media
– Domnule prim ministru, răspunde unul dintre indivizi, nu-l facem pentru noi. Îl exportăm în Federaţia Rusă. – Îl exportaţi în Rusia?!! Extraordinar! Ce luaţi pe el? – Ştiţi, ruşii nu prea au rezervă valutară, aşa că ne plătesc în natură. Ne dau o mie de AK-47 pe tona de chirpici. – Sunteţi nebuni?! Introduceţi ilegal armament în ţară! – Nuuu! Nu intră neam de AK-47 în România. Le reexportăm imediat în Iran. – În Iran?! La teroriştii ăia? Ce luaţi de la ei? – Petrol, domnule prim ministru. Pentru fiecare AK-47, câte o tonă de petrol, dar să ştiţi că nu îl aducem ilegal în ţară. Din Iran, pleacă direct în Japonia, că ăia, or fi ei deştepţi, dar n-au petrol. – Ce luaţi din Japonia, ce vă dau pe petrol? – Ehh! Nişte rahaturi de microcipuri, de încap o mie într-un portofel, dar le vindem americanilor, că au nevoie de fleacurile astea, ca să facă nişte rachete. Să ştiţi că plătesc bine. Pentru fiecare flecuşteţ din ala, ne dau zece mii de dolari. – Zece mii de dolari?!! Şi ce faceţi cu ei? – Păi acum devine complicat, că trebuie să schimbăm la bancă dolarii pe euro. – De ce? – Pentru că bulgarii nu vor decât euro. – Dar ce treabă aveţi voi cu bulgarii? – Păi, domnule prim ministru, noi, cu tranziţia şi cu austeritatea, am sărăcit de tot. – Nu mai avem animale. Cum să facem chirpici, dacă nu importăm bălegar de la bulgari ?!?
22 de ani, studentă în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele comunicării la „Universitatea din București”. „Bobocel” în presă, la început de drum, dar cu o desagă de determinare în spate, vrea să crească în domeniul pe care îl iubește cel mai mult și pe care a ales să pășească încă din băncile școlii. Își dorește să devină un jurnalist profi, corect și își dezvolte creativitatea, pentru a realiza materiale autentice și calitative!
