ATENȚIE MARE DACĂ TE MÂNÂNCĂ PIELEA ȘI ÎȚI APAR ACESTE UMFLĂTURI PE CORP

Urticaria, cunoscută popular drept blândețea sau erupția alergică, apare ca niște umflături roșii sau pete pe piele, însoțite de mâncărime intensă, senzație de arsură sau chiar usturime.

Dimensiunea lor poate varia de la cât vârful unui deget până la cât o farfurie, iar uneori se unesc și formează suprafețe mai mari numite plăci. În cele mai multe cazuri, dispar în 24 de ore, dar pot rămâne vizibile mai multe zile. Oricine poate face urticarie, iar statisticile arată că aproximativ 20% din populație se confruntă măcar o dată cu această problemă, iar între 1% și 3% dezvoltă forme cronice.

Tipuri de urticarie

Specialiștii împart urticaria în două mari categorii: acută și cronică. Urticaria acută durează mai puțin de șase săptămâni și apare frecvent ca reacție la alimente, băuturi, medicamente sau substanțe cu care pielea intră în contact. În schimb, urticaria cronică se manifestă de cel puțin două ori pe săptămână și persistă mai mult de șase săptămâni. Există și urticaria fizică, denumită inducibilă, declanșată de frig, căldură, soare, efort fizic, transpirație, presiune sau vibrații, iar reacțiile pot apărea în mai puțin de o oră după expunere.

Simptomele urticariei acute includ umflături sau bubițe ridicate pe piele, care devin palide la apăsare, mâncărime intensă și edeme sub piele. În unele cazuri, pot apărea și umflături dureroase ale buzelor, ochilor sau gâtului. Urticaria cronică seamănă mult cu cea acută, însă se poate schimba ca mărime și formă, dispare și reapare, și este adesea agravată de stres sau efort.

Cauzele diferă în funcție de tip. În formele acute, reacțiile alergice sunt cele mai frecvente, prin eliberarea de histamină de către mastocitele din piele. Alteori, cauza poate fi o infecție sau chiar stresul. La urticaria cronică, alergiile nu mai sunt, de regulă, principalul factor, ci infecții bacteriene sau virale ori alte boli, cum este lupusul. Dacă nu se găsește un motiv clar, diagnosticul este de urticarie idiopatică sau spontană.

Diagnosticul urticariei se face, de cele mai multe ori, prin simpla examinare a pielii. În cazurile acute, medicii pot recomanda teste alergologice pentru a depista exact substanțele declanșatoare. Acestea pot fi teste cutanate, unde diferiți alergeni sunt aplicați pe piele, iar dacă zona se înroșește sau se umflă, se confirmă alergia. Alteori, se fac analize de sânge pentru a verifica anticorpii care provoacă reacții exagerate. Pentru urticaria cronică, testele alergice nu aduc, de obicei, rezultate concludente.

Tratamentul depinde de intensitatea simptomelor. În multe cazuri, urticaria dispare fără intervenție medicală. Totuși, pentru a calma mâncărimea și pentru a preveni recurențele, sunt recomandate antihistaminice orale sau creme aplicate pe piele. Medicamente precum loratadina, cetirizina, fexofenadina sau levocetirizina se pot lua zilnic, la recomandarea medicului. În formele severe, când antihistaminicele nu sunt suficiente, se pot prescrie corticosteroizi orali, cum este prednisonul, sau injecții lunare care blochează reacțiile alergice.

Complicațiile apar în situații rare, dar pot fi grave. Anumite reacții alergice severe pot duce la anafilaxie, o umflare rapidă a gâtului și a plămânilor, care poate bloca respirația. Această stare, provocată adesea de alimente precum arahidele sau de înțepăturile de insecte, necesită administrarea imediată de epinefrină printr-un dispozitiv precum auto-injectorul cu adrenalină. După administrare, pacientul trebuie dus de urgență la spital, deoarece simptomele pot reveni odată ce efectul injecției scade.

În ceea ce privește prevenția, pentru urticaria acută cel mai important pas este identificarea și evitarea alergenilor. Asta poate însemna excluderea anumitor alimente, schimbarea detergenților sau a săpunurilor, reducerea expunerii la alergeni din aer sau protejarea pielii de variații extreme de temperatură. Pentru formele cronice, prevenția este mai dificilă, deoarece cauza nu este mereu clară și uneori ține de afecțiuni mai complexe ale sistemului imunitar.

Persoanele cu urticarie trebuie să ceară sfatul medicului dacă bubițele nu trec după o săptămână, dacă revin periodic, dacă devin infectate sau dacă mâncărimea este atât de intensă încât afectează somnul. Semnele de alarmă includ umflarea buzelor, a feței sau dificultăți de respirație, cazuri în care trebuie apelat imediat la ajutor medical.

Întrebările pe care pacienții le pot adresa medicului sunt diverse:

• „De ce am făcut urticarie?”
• „Cât durează până îmi trece?”
• „Am nevoie de teste alergologice?”
• „Care este cel mai bun tratament pentru mâncărime?”
• „La ce complicații trebuie să fiu atent?”

Potrivit specialiștilor, urticaria acută se vindecă în câteva zile sau săptămâni, dar formele cronice pot dura luni sau chiar ani. În jur de 20% din populație experimentează măcar o dată în viață urticarie, iar pentru unii, episoadele pot fi legate de infecții sau chiar de COVID-19.

„Urticaria este modul în care organismul tău reacționează la o substanță (alergen) la care ești sensibil. Aceste reacții pot fi neplăcute, dar de cele mai multe ori nu sunt grave. În cele mai multe cazuri, dispar în una sau două zile.”