Într-un gest semnificativ de politică externă, Argentina a formalizat cererea de a deveni „partener global” al NATO, marcând un reper important în relațiile internaționale ale țării. Anunțul a fost făcut în urma unei întâlniri la Bruxelles între ministrul argentinian al apărării, Luis Petri, și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Schimbul de scrisori a fost confirmat de ministrul Petri prin intermediul unui mesaj pe platforma X, unde a subliniat intenția Argentinei de a „recupera legături care să permită modernizarea și consolidarea forțelor armate” ale țării conform standardelor NATO.
Într-un pas care subliniază angajamentul Argentinei către această direcție, a fost anunțată achiziția a 24 de avioane de vânătoare F-16 de la Danemarca, cu aprobarea Statelor Unite. Parteneriatul global cu NATO implică cooperarea în domenii precum schimbul de informații și participarea la acțiuni militare, model urmat de alți parteneri globali ai Alianței, precum Australia, Columbia și Japonia.
Noul președinte al Argentinei, Javier Milei, propune o orientare externă pronunțat pro-occidentală, distanțându-se de grupul BRICS și căutând o apropiere de SUA și Israel. Acest demers coincide cu o schimbare de paradigmă în politica externă a Argentinei, care încearcă să se alinieze standardelor și parteneriatelor occidentale.
Reacția Rusiei la această mișcare a fost una de regret, exprimată de vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov, care a criticat perspectiva creării „noi forme de subordonare” fără a adăuga „mai multă securitate”. Totodată, Rusia a precizat că nu intenționează să-și revizuiască relațiile cu Buenos Aires în lumina acestei decizii.
