Un sondaj Avangarde pentru G4Media scoate la lumină faptul că 31% dintre români ar lua armele în mână în caz de conflict armat. Alți 18% ar alege să părăsească țara. Acest sondaj vine într-un moment cheie, când Ministerul Apărării Naționale (MApN) lucrează la un proiect de lege nou.
Obiectivul? Modificarea Legii nr. 446/2006 care privește pregătirea populației pentru apărare. Planul este ca proiectul să fie pus pe agenda primei sesiuni parlamentare din 2023. Memorandumul a fost deja aprobat în ședința de guvern din 31 ianuarie.
Ce aduce nou acest proiect de lege? Iată câteva dintre punctele principale:
Clarificări legale: Se definește mai clar cum cetățenii pot să-și exercite datoria de a apăra țara.
Plan de recrutare: Un plan anual de recrutare va fi creat. Scopul? A asigura că toate instituțiile cu rol în apărare și securitate națională sunt acoperite.
Rolul studenților: Cei înscriși în instituții de învățământ superior cu specific de apărare și securitate vor face serviciul militar activ.
Militar voluntar: O nouă categorie va fi introdusă, cea de ‘militar voluntar în termen’. Aceasta va fi aplicabilă în structurile Ministerului Apărării Naționale.
Stări excepționale: În cazuri de urgență sau asediu, resursele umane vor fi completate rapid, conform pregătirii pentru situații de război.
Recunoaștere internațională: Cei care au făcut serviciu militar în alte state vor avea acest serviciu recunoscut.
Rezerviști noi: Polițiștii și polițiștii de penitenciar la retragere vor fi incluși în rândul rezerviștilor.
Este important de menționat că serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în România în 2005, printr-o lege ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. De atunci, serviciul militar a fost pe bază de voluntariat.
Unii argumentează că reintroducerea unei forme de serviciu militar obligatoriu ar putea fortifica sentimentul de patriotism și ar crește nivelul de pregătire a țării pentru situații de criză.
Alții se opun vehement, susținând că aceasta ar putea fi un pas înapoi în ceea ce privește drepturile individuale. De asemenea, costurile financiare și logistice ale unei astfel de mișcări sunt un factor care nu poate fi ignorat.
Rămâne de văzut dacă această inițiativă legislativă va câștiga suficient suport în Parlament și, eventual, va fi pusă în aplicare.