Potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024, publicat miercuri, se propune ca pensiile să se majoreze cu 13,8% începând cu 1 ianuarie 2024.
Această creștere ar urma să beneficieze pensionarii din toate categoriile sociale. De asemenea, salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice vor crește cu 5% de la aceeași dată. Cu toate acestea, personalul din învățământ se va bucura de o majorare salarială mai mare, de 20%, care va fi aplicată în două tranșe.
Eliminarea plății pentru orele suplimentare
Potrivit proiectului de lege, munca suplimentară efectuată peste programul normal de lucru de către personalul bugetar și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în alte zile de non-lucru, conform reglementărilor în vigoare, nu se vor mai plăti în bani. În schimb, aceste ore vor fi compensate cu timp liber corespunzător, cu unele excepții prevăzute de lege.
De la 1 ianuarie 2024, voucherele de vacanță și indemnizația de hrană vor fi acordate doar funcționarilor publici cu un venit sub plafonul de 8.000 lei net pe lună. În plus, valoarea voucherelor de vacanță va crește de la 1.450 lei/an la 1.600 lei/an pentru a compensa introducerea CASS de 10% la aceste vouchere. Aceste măsuri au fost luate pentru a asigura că beneficiarii acestor vouchere nu vor fi afectați financiar de modificările fiscale.
Modificările privind sporul de condiții vătămătoare
Proiectul de lege propune stabilirea sporului de condiții vătămătoare (numit și sporul de antenă) la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut/lună pentru toate domeniile de activitate din sectorul bugetar. Această măsură are scopul de a asigura o echilibrare a sporului în domeniul public, eliminând discrepanțele existente între diferitele categorii profesionale.
Printre schimbările propuse în proiectul de act normativ se regăsește și desființarea posturilor vacante, diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite, de la 12% la 8%, și limitarea funcțiilor de conducere la maximum 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar. Aceste măsuri au ca scop eficientizarea aparatului bugetar și redistribuirea personalului în funcție de nevoile reale ale instituțiilor publice.
Cerințe pentru constituirea unui serviciu sau direcție
Potrivit proiectului, pentru a constitui un serviciu, sunt necesare minimum 10 posturi de execuție, în timp ce pentru constituirea unei direcții sunt necesare minimum 20 posturi de execuție, iar pentru constituirea unei direcții generale sunt necesare minimum 35 de posturi de execuție. Aceste cerințe au fost introduse pentru a asigura o structură adecvată și o funcționalitate eficientă a instituțiilor publice.
Proiectul de lege propune reducerea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică, cum ar fi secretarii de stat, consilierii de stat, subsecretarii de stat, vicepreședinții și funcțiile asimilate acestora. Această măsură are ca scop reducerea cheltuielilor bugetare și eficientizarea resurselor umane disponibile în cadrul administrației publice.
Indemnizația pentru activitatea de liber profesionist, cuantumul indemnizațiilor acordate membrilor Academiei Române, drepturile pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român, precum și rentele viagere prevăzute în Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, vor rămâne la același nivel acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2023. Această măsură are scopul de a menține stabilitatea financiară și de a proteja veniturile acestor categorii de beneficiari.
Stabilirea limitelor bugetare pentru anii următori
Conform proiectului de lege, pentru anul 2024, limita pentru deficitul bugetar a fost stabilită la 5% din PIB, în timp ce cheltuielile de personal au un plafon de 8,5% din PIB. Pentru anul 2025, s-a stabilit o limită de -4,7% din PIB pentru soldul bugetar și o limită de 8% din PIB pentru cheltuielile de personal. Aceste măsuri au fost luate în considerare pentru a asigura sustenabilitatea financiară a bugetului de stat și a limita creșterea deficitului public.