Anul 2024 preconizat să fie cel mai călduros din istoria înregistrărilor
Anul 2024 este așteptat să devină cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice, conform oamenilor de știință ai Uniunii Europene. Potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al Uniunii Europene, datele pentru perioada ianuarie – noiembrie 2024 au indicat o creștere notabilă a temperaturilor globale, depășind cu 1,5 grade pragul epocii preindustriale 1850-1900. Precedentul record fusese stabilit în 2023, subliniind o tendință alarmantă de încălzire globală.
Evenimente meteorologice extreme au marcat anul 2024, incluzând secetă severă în locații precum Italia și America de Sud, inundații devastatoare în Nepal, Sudan și Europa, și valuri de căldură intense în Mexic, Mali și Arabia Saudită, care au avut consecințe tragice asupra vieților umane. Statele Unite și Filipinele au suferit de pe urma cicloanelor dezastruoase. Aceste fenomene sunt secundate de studii care confirmă impactul negativ al schimbărilor climatice cauzate de acțiunile umane.
Julien Nicolas, climatolog al Copernicus, a declarat pentru Reuters: „Suntem în continuare pe teritoriul temperaturilor globale ridicate aproape de record și situația va continua în următoarele câteva luni”.
Emisiile de dioxid de carbon derivate din arderea combustibililor fosili sunt considerate cauza principală a acestor schimbări climatice. Reducerea emisiilor la niveluri nule este văzută ca o soluție majoră pentru a preveni agravarea încălzirii globale. Cu toate acestea, emisiile de CO2 sunt proiectate să atingă niveluri record în acest an.
Cercetările curente analizează și posibilitatea formării unui model climatic La Nina în 2025, care ar putea răci temperaturile globale, însă n-ar putea inversa trendul pe termen lung de încălzire. În această conjunctură, Friederike Otto de la Imperial College, susține: „Deși 2025 ar putea fi puțin mai răcoros decât 2024 dacă se dezvoltă un eveniment La Nina, nu înseamnă că temperaturile vor fi «sigure» sau «normale»”.
Datele C3S, care documentează temperaturile din 1940, se aliniază cu trenduri globale ale încălzirii începând cu 1850, oferind o bază de date solidă pentru prevenirea și adaptarea la schimbările climatice viitoare.
