Amenințarea campaniilor de dezinformare: Nicio națiune nu este complet protejată

Adrian Părăluță, șeful Direcției Generale de Analiză din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI), a subliniat miercuri că nicio națiune nu poate fi complet protejată împotriva campaniilor de dezinformare și propagandă. El a avertizat că presiunea asupra instituțiilor și societăților devine aproape cronicizată, făcându-le mai vulnerabile la șocuri, transmite Agerpres.

„Devine tot mai evident faptul că, în prezent, societatea se confruntă cu o altfel de realitate: un mediu de securitate imprevizibil, crize suprapuse unor mega-trenduri de evoluție, nu întotdeauna cu perspective optimiste, și cu actori hibrizi tot mai creativi în utilizarea unui arsenal complex. Presiunea asupra instituțiilor și societăților devine aproape cronicizată, făcându-le din ce în ce mai vulnerabile la șocuri. Nicio națiune nu se poate proteja total de influențe perturbatoare precum campanii de dezinformare și propagandă, întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare sau degradarea infrastructurilor cu valențe critice, care toate au potențialul de a diviza și slăbi o societate. Scopurile finale ale acestor acțiuni sunt subminarea încrederii publice în instituțiile democratice, contestarea valorilor fundamentale ale societăților și afectarea procesului decizional”, a declarat el în deschiderea celei de-a treia ediții a Euro-Atlantic Resilience Forum.

Părăluță a subliniat că atacurile sau campaniile specifice pot genera tensiuni sociale și pot perturba societatea civilă, deoarece aceste acțiuni „speculează vulnerabilitățile pre-existente, fiecare fisură a construcției sociale putând constitui un pretext și o oportunitate” pentru amenințări din spectrul hibrid.

El a menționat că asigurarea rezilienței naționale necesită o abordare unitară a statului și societății pentru a rezista la diferite șocuri. „Asigurarea rezilienței naționale presupune realizarea unei centuri de siguranță, prin care statul și societatea, privite ca un tot unitar, să reziste prin formate de lucru și abordări de tip ‘whole-of-government’ și ‘whole-of-society’ la diferite șocuri provocate de amenințările în planul securității. Dezvoltarea rezilienței reprezintă cheia capacității unei țări de a descuraja, rezista și de a-și reveni în urma unor astfel de situații.”

În concluzie, Părăluță a remarcat că România face progrese în creșterea rezilienței prin adaptarea cadrului normativ și consolidarea capacităților de reacție. „România face eforturi și face progrese în ceea ce privește creșterea rezilienței, pe ambele sale componente, statală și societală, punând accent pe adaptarea cadrului normativ și consolidarea capacităților de reacție. Prin Legea nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică, România își protejează infrastructurile critice și întărește mecanismele de apărare în fața riscurilor emergente.”