ALERTĂ în Europa! Ministrul Cătălin Predoiu avertizează: „Populația trebuie pregătită să reziste de la 72 de ore la 7 zile”.

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, le-a transmis românilor un mesaj direct și fără echivoc în cadrul unei reuniuni oficiale europene: populația trebuie să fie pregătită să se descurce pe cont propriu între 72 de ore și 7 zile, în eventualitatea unei crize majore.

Avertismentul a fost făcut la Consiliul informal Justiție și Afaceri Interne, organizat la Copenhaga, Danemarca, sub coordonarea Președinției daneze a Consiliului Uniunii Europene.

Pregătirea populației devine esențială

La întâlnirea cu omologii săi din celelalte state membre ale UE, ministrul Predoiu a atras atenția că europenii nu sunt suficient pregătiți pentru dezastre, accidente industriale sau atacuri militare.

„Țările europene nu sunt în prezent pregătite suficient pentru intervenția în caz de dezastre naturale, industriale sau asociate unor atacuri militare. Publicul, cetățenii și comunitățile din toate țările europene trăiesc încă la un nivel de mental colectiv format în vremuri de pace, calm și liniște. În realitate, lucrurile s-au schimbat pe alocuri radical și reacția logică este să te adaptezi realității, să fii pregătit pentru ea, indiferent ce eforturi implică.”

Ministrul a subliniat că autoritățile trebuie să comunice onest cu populația despre riscuri, iar statele trebuie să aloce resurse clare pentru creșterea rezilienței.

„Reziliența societăților implică resurse, cooperare între țări și cooperare între guverne și cetățeni presupune onestitate si responsabilitate în explicarea acestei noi realități cetățenilor și în paralel pentru alocarea resurselor necesare.”

Tot el a adăugat că securitatea trebuie să fie filtrul prin care sunt analizate toate politicile publice.

„Orice domeniu trebuie privit acum prin lentila securității și siguranței individuale, colective publice și naționale, inclusiv apărarea civilă. De aceea se impune o cooperare strânsă și integrarea între cea civilă și cea militară, așa cum este concepută deja la nivelul NATO.”

Predoiu a insistat că liderii trebuie să accepte noua realitate și să ia măsuri concrete.

„În efortul de conștientizare a noii realități securitare, primul pas trebuie făcut chiar de către lideri, de cei care conduc guvernele si țările, de a-și adapta concepțiile și deciziile la această nouă realitate: pentru o vreme relativ îndelungată, toate politicile trebuie privite din perspectivă securitară, de la organizarea modelului economic național, educație, administrație etc. și până la apărare civilă și ordine publică. Apoi, populația trebuie pregătită pentru a confrunta situații severe.”

Potrivit concluziilor din cadrul reuniunii, fiecare familie ar trebui să poată supraviețui 72 de ore până la 7 zile fără intervenție externă.

„La Consiliul JAI de la Copenhaga miniștrii au subliniat că populația trebuie pregătită să reziste de la 72h până la 7 zile în situații de criză în mod autonom, până la intervenția guvernelor, practica formării de stocuri de resurse esențiale pentru subzistență fiind cheie pentru supraviețuire.”

În cazul unei crize majore, autoritățile europene recomandă populației să pregătească din timp o serie de rezerve utile. Acestea sunt împărțite pe categorii și includ alimente, apă, surse de lumină, trusă medicală și documente.

• Alimente neperisabile: conserve (carne, pește, fasole, mazăre, fructe), biscuiți uscați, batoane energizante, cartofi deshidratați, sare, zahăr, ulei, hrană pentru bebeluși și animale.
• Rezerve de apă: minim 3 baxuri de apă plată, tablete de purificare, filtre portabile, recipiente pentru colectarea apei de ploaie.
• Surse de lumină și căldură: lanterne cu baterii, lumânări groase, chibrituri, lampă pe gaz/ulei, încălzitoare portabile.
• Echipamente: radio portabil cu baterii, telefon cu cartelă reîncărcabilă, baterie externă, generator portabil.
• Trusă de prim-ajutor: paracetamol, ibuprofen, antiseptic, medicamente cronice, plasturi, bandaje, dezinfectant.
• Igienă: hârtie igienică, șervețele umede, săpun solid, pastă și periuță de dinți, detergent, saci menajeri.
• Documente importante: carte de identitate, pașaport, certificat de naștere, acte de proprietate, listă contacte urgență (originale + copii).
• Haine de rezervă: haine groase, impermeabile, lenjerie uscată, șosete, pătură termică, sac de dormit.
• Alte lucruri utile: fluier de urgență, cuțit multifuncțional, sfoară, hărți tipărite (pentru lipsa GPS-ului).

Toate aceste lucruri sunt considerate esentiale pentru o autonomie de bază în primele zile ale unei crize majore. Responsabilitatea este împărțită între autorități și cetățeni, iar pregătirea poate salva vieți.