Un studiu efectuat în 2019 arată o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește consumul de droguri printre copii și adolescenți în România. Potrivit GPS 2019, noile substanțe psihoactive (NSP) au devenit cel mai consumat drog ilicit în România, cu o rată de 6,3%, urmat de canabis (6,1%), cocaină/crack (1,6%) și medicamente fără prescripție medicală (1,5%).
Studii recente relevă un consum tot mai mare de substanțe interzise în rândul tinerilor
Același studiu a relevat că cel mai consumat drog ilicit în rândul adolescenților este canabisul/haşişul, cu o rată de 8,7%, urmat de NSP (3,2%), solvenți/substanțe inhalante (2,8%), cocaină (1,8%) și LSD sau alte halucinogene (1,7%).
Solicitările de tratament și decesele asociate consumului de droguri
În 2019, numărul persoanelor care au solicitat tratament pentru consumul de droguri a fost de 4283, iar cele mai frecvente cereri de tratament au fost legate de consumul de canabis (54,5%), opioide (25,4%) și noile substanțe psihoactive (12,2%).
În același an, au fost înregistrate 45 de decese direct asociate consumului de droguri și alte 13 cauzate de patologii asociate sau consecutive consumului cronic de droguri. Calea injectabilă rămâne principala metodă de consum în cazul deceselor asociate consumului de droguri, iar opiaceele continuă să domine tabloul drogurilor ilegale în România.
Urgențele medicale și infecțiile cu HIV/SIDA
Din totalul cazurilor de urgențe medicale determinate de consumul de droguri ilicite, în 30,1% a fost menționat consumul de NSP (singular sau în combinație), în 22,3% dintre cazuri a fost consemnat consumul de canabis, iar în 11,9% s-a declarat consum de opiacee (heroină, metadonă sau opiacee generic).
Tendința înregistrată în ceea ce privește cazurile noi de infecție cu HIV/SIDA în România arată că ponderea infectării cu HIV/SIDA cauzate de consumul injectabil de droguri în totalul cazurilor nou diagnosticate a scăzut de la 32,2% în 2013, la 11% în 2019
Creșterea infracționalității și a traficului de droguri
Un alt aspect îngrijorător este creșterea infracționalității legate de substanțele interzise și a traficului de droguri în România. Parametrii de evaluare a infracționalității la regimul drogurilor la nivel național mențin o tendință în creștere a numărului de persoane cercetate și trimise în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul drogurilor.