Românii sunt așteptați duminică la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale, cu ochii ațintiți asupra liderului AUR, George Simion, considerat un favorit-surpriză al scrutinului. Pe fondul îngrijorărilor legate de costul vieții, George Simion, liderul dreptei radicale, pare să fie o opțiune viabilă, criticând fostele guvernări și poziționându-se împotriva ajutorului militar pentru Ucraina.
România, membră a Uniunii Europene și a NATO, organizează un al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie pentru a-l succeda pe președintele în exercițiu, Klaus Iohannis. Cu toate că analiștii politici certifică poziția de favorit a premierului Marcel Ciolacu, lider al Partidului Social Democrat (PSD), George Simion nu este scos din cărți, întrucât susținerea clasei muncitoare și retorica anti-establishment îi atrage pe mulți români.
Simion critică deschis ajutorul militar dat Ucrainei și aduce argumente împotriva clasei politice actuale, pe care o consideră subordonată intereselor străine. Cu toate acestea, el susține poziția României de membru al Uniunii Europene, chiar dacă dorește o regândire a relațiilor cu Bruxelles-ul, preferând să scoată în evidență valorile naționale.
Unul dintre candidații de pe dreapta politică este Nicolae Ciucă, fost prim-ministru și președinte al Senatului, care susține o apropiere de occident și păstrarea unei poziții pro-NATO. În tupul candidaților pentru Cotroceni se mai regăsește și Elena Lasconi, o fostă jurnalistă, care se poziționează împotriva corupției și susține drepturile civile inclusiv pentru cuplurile de același sex.
De asemenea, fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, candidează ca independent; acesta consideră că experiența sa bogată în politica externă îl califică pentru funcția supremă în stat. Geoană a declarat că este deschis unei soluții de pace pentru Ucraina, chiar dacă aceasta ar însemna cedarea unor teritorii către Rusia.
Viitorul președinte al României va avea de înfruntat provocări economice semnificative și va trebui să gestioneze relațiile externe într-un context internațional tumultuos. Desemnarea noului lider va depinde de direcția pe care alegătorii români o consideră potrivită: continuarea politicilor actuale de guvernare sau o schimbare majoră de curs spre o agendă naționalistă și conservatoare.
Înainte de al doilea tur al alegerilor, este clar că tabloul politic actual oferă o provocare unică prin diversitatea candidaților și a platformelor lor politice, creând o dinamică incertă care va testa, mai mult ca oricând, viitorul direcției României în peisajul european și mondial.