Alegerile prezidențiale din România au atras atenția presei internaționale prin rezultatele neașteptate, cu Călin Georgescu avansând surprinzător în analiza voturilor. Conform agenției The Associated Press, Georgescu, perceput ca un populist de extremă dreaptă și candidat pro-rus, a câștigat primul tur cu un avantaj subțire, asigurându-și locul în turul doi împotriva premierului în exercițiu Marcel Ciolacu.
France 24 subliniază campania virulentă a lui Georgescu pe TikTok care i-a majorat popularitatea și care a fost centrată pe tema opririi sprijinului acordat Ucrainei. Georgescu a acumulat 22,59% din voturi, devansându-l pe Ciolacu, care a adunat 19,55%, conform unei numărători preliminare care cuprindea 98,66% din buletinele de vot.
Potrivit BBC, Georgescu, denumit un critic al NATO și o figură de extremă dreaptă, a suscitat interesul prin retorica sa suveranistă și prin critica vehementă a scutului antirachetă al NATO de la Deveselu, abordând o poziție contestatară față de influența Uniunii Europene și NATO. The Guardian adaugă că rezultatul este perceput ca un șoc politic pentru scena românească, afectând cursul previzibil pro-european și pro-Ucrainean susținut de România până acum.
În timp ce alegerile parlamentare sunt programate pentru 1 decembrie, turul doi al prezidențialelor va avea loc pe 8 decembrie. Acest context creează așteptări de negocieri intense și complicate pentru viitoarele partide guvernamentale, având în vedere avansul înregistrat de extrema dreaptă, care a câștigat mai mult de o treime din totalul voturilor.
În același timp, Elena Lasconi, candidată de centru-dreapta, a reușit să câștige 16,6% din voturi, situându-se pe locul trei și având șanse de a influența rezultatele finale prin campaniile viitoare. Reacțiile politicienilor și comentatorilor sugerează o tensiune crescândă în stabilirea viitoarei direcții politice a României.
Reuters menționează că, pe lângă rezultatele preliminare românești, buletinele de vot din diaspora reflectau o altă distribuție a voturilor, cu Lasconi fiind lider cu 33,4%, ceea ce subliniază importanța diasporei în rezultatul final al scrutinului.
În ciuda unificării opiniilor internaționale despre natura neașteptată a rezultatelor, efectele pe termen lung rămân să fie evaluate în următoarele etape ale procesului electoral.