Duminică, croaţii sunt așteptați la urne pentru a-și alege președintele, iar actualul șef de stat, Zoran Milanovic, este în fruntea sondajelor cu peste 30% din intențiile de vot. Deși este un favorit clar, previziunile sugerează că Milanovic nu va câștiga din primul tur. Va avea probabil de înfruntat în turul al doilea candidatul Uniunii Democrate Croate (HDZ), Dragan Primorac.
Ales președinte în 2020, Milanovic a avut o carieră politică îndelungată și acum este perceput de mulți ca un vector de stabilitate. Cu toate acestea, el a cunoscut critici, fiind acuzat că utilizează retorica populistă. El și Dragan Primorac, un renumit medic și om de știință, se confruntă într-un scrutin în care președintele în funcție, deși posedă puține puteri, are un rol important ca șef al forțelor armate și reprezentant internațional al Croației.
Davor Faget, un diplomat pensionat, subliniază: „Puterile sunt minime, dar președintele poate face multe, așa că trebuie să fie o persoană cu demnitate, care își cunoaște meseria”. Alegerile vin într-un context delicat, cu numeroase scandaluri financiare care au zguduit scena politică croată din 2016.
Milanovic a fost un critic consistent al HDZ, considerând partidul un susţinător al corupției. În schimb, Primorac a condamnat acțiunile lui Milanovic, etichetându-le ca dezonorante și acuzându-l pe președinte că nu iubește țara și că este adesea implicat în discuții conflictuale.
Conform analistului Tihomir Cipek, confruntarea dintre Milanovic și actualul prim-ministru Andrej Plenkovic reprezintă o constantă în politica croată a ultimului deceniu. Retorica neprietenoasă și schimburile de insulte sunt frecvente.
Alegătorii par însă dezilaționați de oferta electorală actuală. Katarina Kozul Baranovic, designer, opinează: „Programele candidaților sunt mediocre. Este vorba mai degrabă de certuri decât de propuneri constructive”. În același timp, tinerii alegători își exprimă pesimismul cu privire la viitorul lor și la oportunitățile din țară, o tendință reflectată și de emigrarea numeroasă a cetățenilor în ultimii ani.
Iva Jurisic, o studentă tânără, rezumă sentimentele multora dintre colegii săi: „Poate de aceea nu prea votăm, pentru că suntem fatalişti. Nu ne așteptăm la prea multe”.