Curtea de Apel din București a respins, marți, contestația formulată de Călin Georgescu, candidat de extremă dreapta, împotriva anulării alegerilor prezidențiale din România. Decizia Curții Constituționale de a invalida scrutinul din 24 noiembrie a fost motivată de suspiciuni privind intervenția unei campanii de influență rusească în favoarea lui Georgescu, care a câștigat primul tur de scrutin, potrivit unei analize realizate de POLITICO.
Aceste suspiciuni au fost alimentate de o campanie derulată pe platforma TikTok, care a fost comparată de serviciile de securitate românești cu operațiuni similare organizate de Kremlin în alte țări, precum Moldova și Ucraina. După respingerea contestației sale, Călin Georgescu a declarat că „justiția a fost adusă din nou în genunchi” și a acuzat că „oamenii [au fost] condamnați să accepte corupția și nedreptatea ca stare de fapt”.
Alegerile prezidențiale anulate îl opuneau pe pro-rusul și euroscepticul Georgescu Elenei Lasconi, o politiciană de centru-dreapta care susține apartenența României la Uniunea Europeană și NATO. Campania electorală a fost percepută ca o confruntare între Est și Vest, în contextul unei Românii care se raportă tot mai intens la provocările geopolitice. Georgescu, cunoscut pentru susținerea sa față de liderul rus Vladimir Putin și pentru intenția de a suspenda ajutorul acordat Ucrainei, ridică temeri că o eventuală victorie ar putea aprofunda legăturile României cu Kremlinul. De cealaltă parte, Lasconi a promis că va menține țara pe o traiectorie pro-occidentală.
În prezent, guvernul României nu a stabilit o dată pentru organizarea unor noi alegeri, iar actualul președinte, Klaus Iohannis, rămâne în funcție până la clarificarea situației printr-un posibil nou scrutin. Călin Georgescu a decis să conteste hotărârea de anulare a alegerilor și la nivel internațional, înaintând o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cerând să se dispună organizarea celui de-al doilea tur de scrutin în care s-a calificat alături de Elena Lasconi.