Răul profund pe care francezii îl resimt față de actualul președinte Emmanuel Macron s-a văzut clar la alegerile anticipate pentru parlament, unde au ales în număr mai mare politicieni cu vederi radicale. Analistul politic Ștefan Popescu a discutat despre modul în care acest fenomen va afecta Franța și Uniunea Europeană în cadrul emisiunii „Pașaport diplomatic”.
„Problema islamului în Franța este văzută de anumiți francezi ca o problemă existențială”, a subliniat Popescu. Epidemia de Covid-19 și crizele economice succesive au amplificat temerile și nemulțumirile francezilor, contribuind la erodarea sprijinului pentru politica de centru promovată de Macron.
Popescu a explicat că răspunsul centriștilor nu a fost considerat satisfăcător de către electorate, ceea ce a permis mișcărilor radicale să ocupe spațiul politic lăsat liber. „Probabil că președintele Macron nu putea rămâne insensibil la sancțiunea dată de electorat la alegerile europarlamentare”, a comentat Popescu evocând astfel strategia lui Macron de a cere alegerile anticipate.
În ceea ce privește viitorul guvernării franceze, Popescu a susținut că țara se îndreaptă către o perioadă de „turbulențe”, cu implicații serioase pentru Uniunea Europeană și politica globală. „Franța intră într-o perioadă de turbulențe și acest lucru este o mare problemă pentru Uniunea Europeană și pentru lumea occidentală”, a spus Popescu, adăugând că stabilitatea politică franceză este crucială pentru relațiile externe ale UE și sprijinul pentru Ucraina.
În privința viitorului economic, Popescu a avertizat că radicalizarea politică ar putea amplifica incertitudinile și tensiunile. „Imediat după alegerile europarlamentare și anunțul președintelui Macron de dizolvarea Adunării Naționale au căzut pe bursă semnificativ toate marile companii din indicele francez”, a explicat acesta.
Referindu-se la capacitatea Franței de a influența politica europeană, Popescu a amintit de dificultățile întâmpinate de Macron în negocierile pentru pozițiile cheie în Uniunea Europeană. „Macron, care înainte de alegerile europarlamentare venise cu ideea susținerii unui personaj ultra-competent, Mario Draghi, pentru poziția de președinte al Comisiei Europene, s-a văzut nevoit să renunțe”, a spus analistul.
Chiar și în contextul alegerilor anticipate și al rezultatului acestora, Gabriel Attal, premierul Francez, continuă să joace un rol important în guvern. „Totul depinde de negocierile pentru noua formulă guvernamentală”, a concluzionat Popescu.
În esență, radicalizarea politică în Franța și nemulțumirea față de politica centristă a lui Macron lasă urme adânci nu doar în politica internă, ci și în relațiile internaționale și în stabilitatea economică a țării.