Poliția de frontieră din Croația este acuzată că arde bunurile și documentele, inclusiv telefoane mobile și pașapoarte, ale solicitanților de azil. De asemenea, se raportează cazuri în care migranții ar fi fost bătuți și agresați sexual înainte de a fi trimiși abuziv înapoi în Bosnia, conform unei investigații The Guardian.
Raportul, furnizat de organizația umanitară No Name Kitchen (NNK), include fotografii și mărturii care descriu abuzurile comise asupra migranților la granițele UE. Zilnic, mii de oameni din diverse regiuni, inclusiv Asia de Sud și Orientul Mijlociu, încearcă să traverseze Balcanii către Uniunea Europeană, fiind frecvent opriți și abuzați de poliția croată.
Conform NNK, bunurile migranților, esențiale pentru solicitarea azilului, sunt incinerate în opt locații identificate de organizație. Smartphone-urile și alte obiecte personale, care pot conține dovezi ale abuzurilor, sunt arse în mod deliberat.
O investigație efectuată la granița bosniacă a identificat resturi de documente, telefoane, și alte bunuri personale distruse. Martori au relatat violențele forțelor de ordine asupra migranților, inclusiv asupra unei femei marocane însărcinate, care a afirmat că a fost agresată sexual de ofițeri croați. După abuz, grupul său a fost expulzat înapoi în Bosnia, bunurile lor fiind arse în fața lor.
Cazuri anterioare de abuz: În noiembrie 2023, patru bărbați marocani au declarat că au fost agresați de poliție, care ulterior le-a incendiat bunurile. Una dintre victime a suferit arsuri la picioare, fiind forțată să treacă desculță peste cenușă.
Având în vedere aceste mărturii, Croația neagă acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne susține o politică de toleranță zero față de abuzurile polițienești și atribuie responsabilitatea pentru violențe traficanților de persoane. Oficialul croat subliniază că au fost raportate multe cazuri false.
Cu toate acestea, antecedentele Croației includ recunoașterea de către fostul președinte Kolinda Grabar-Kitarović a utilizării forței de către poliție, dar fără a confirma actele ilegale.
În concluzie, acuzațiile aduse împotriva poliției croate se intensifică, în timp ce autoritățile neagă vehement aceste practici. Dovezi noi ar putea determina o revizuire a practicilor de la frontierele UE.