Liderii statelor din G7, reuniţi joi în Italia, au ajuns la un „acord politic” privind folosirea veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, a anunţat un oficial al preşedinţiei SUA.
„Avem un acord politic la cel mai înalt nivel (…) și 50 de miliarde de dolari vor fi destinaţi Ucrainei”, a declarat un responsabil american, care a solicitat anonimatul.
Împrumutul de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina va fi garantat cu veniturile din dobânzile generate de cele aproximativ 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în statele G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), venituri estimate la aproximativ 3 miliarde de euro pe an. „Este vorba despre un împrumut solidar”, dar principalul finanţator al acestuia va fi SUA, a mai spus acelaşi oficial american.
Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Kremlin drept „furt” şi „banditism”. Rusia consideră că această măsură va conduce la zeci de ani de procese și va submina reputația UE ca apărător de încredere al proprietății și loc sigur pentru investiții.
Statele blocului european împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la aproximativ 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a înghețat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro, dintre care cea mai mare parte, aproximativ 185 de miliarde de euro, este depozitată în Belgia sub formă de titluri de valoare și sume cash, gestionate de casa de compensare Euroclear. Restul activelor ruseşti înghețate se află în SUA, Japonia, Regatul Unit și Elveția.
Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor rusești înghețate și folosirea acestora atât pentru reconstrucția Ucrainei, cât și pentru achiziția de arme și muniție destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută și de guvernul de la Kiev, pare deocamdată dificilă, existând obstacole de natură juridică, geopolitică și financiară. Printre riscuri se numără tulburarea piețelor financiare internaționale și slăbirea monedelor țărilor occidentale, Rusiei amenințând cu represalii dacă planul va fi pus în practică.
Purtătoarea de cuvânt a diplomației lui Putin, Maria Zaharova, a declarat joi, înaintea anunțului oficialului american, că încercările Occidentului de a-și însuși veniturile din activele rusești înghețate sunt ilegale și vor conduce la un răspuns dureros din partea regimului de la Kremlin.