Abdullah Öcalan cere dezarmarea PKK și dizolvarea grupului
Liderul încarcerat al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), Abdullah Öcalan, a solicitat dezarmarea și dizolvarea grupului, deschizând astfel calea către încheierea conflictului de zeci de ani dintre militanții kurzi și statul turc. Inițiativa ar putea avea implicații extinse pentru întreaga regiune a Orientului Mijlociu. „Fac un apel pentru depunerea armelor și îmi asum responsabilitatea istorică pentru acest apel”, a transmis Öcalan într-o scrisoare citită de aliații politici din Istanbul. „Toate grupurile trebuie să depună armele, iar PKK trebuie să se dizolve”, a mai adăugat acesta.
Apelul lui Öcalan vine imediat după un gest surpriză de pace din partea lui Devlet Bahçeli, un aliat naționalist al președintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan, din octombrie anul trecut. După destrămarea Imperiului Otoman la finalul Primului Război Mondial, încercările de a forma un stat kurd independent au eșuat, lăsând kurzii ca minoritate în Turcia, Iran, Irak și Siria. În Turcia, drepturile acestora au fost sever reprimate pentru mult timp.
PKK, fondată în 1978, a militat inițial pentru un Kurdistan independent în sud-estul Turciei. De-a lungul timpului, conflictul armat dintre grupare și statul turc a lăsat în urmă cel puțin 40.000 de morți și numeroase familii strămutate. În anii ’90, PKK a renunțat la ideea de independență totală, cerând în schimb o mai mare autonomie, însă este încă văzută ca organizație teroristă de Turcia și aliații săi internaționali, precum SUA și UE.
Capturat în 1999 de serviciile de informații turce, Öcalan a fost menținut sub detenție pe termen lung în Izolarea pe insula İmralı și a pledat constant pentru o soluție politică încă din 1993. Liderul PKK s-a întâlnit recent cu membri ai partidului pro-kurd DEM, susținând o tranziție a problemei kurde de la conflict la zonele politice și legislative. Copreședintele DEM, Tuncer Bakırhan, a subliniat că mesajul lui Öcalan se dorește a fi o „foaie de parcurs pentru o soluționare democratică”.
Relansarea procesului de pace cu PKK este văzută ca o acțiune potențial populară pentru Erdoğan, în contextul unui peisaj geopolitic tensionat. Ultima încercare semnificativă de pace, în 2013, a eșuat până în 2015, când ostilitățile s-au reluat. Un impediment notabil în avansarea acestui proces este cum va reacționa aripa militară a PKK, aflată ridică semne de întrebare.
În Siria, PKK este reprezentată de YPG, o componentă semnificativă a Forțelor Democratice Siriene susținute de SUA. În cazul depunerii armelor de către PKK, se previzionează o mai bună cooperare între administrația kurdă și guvernul interimar sirian susținut de Turcia.
