Sonia Iovan, prima medaliată olimpică și mondială a României în gimnastică, a decedat la vârsta de 88 de ani. Anunțul trist a fost făcut de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR).
„Drum lin, Sonia Iovan! Sonia Iovan e prima medaliată olimpică, mondială la gimnastică a României. (…) Acum, s-a stins în Franţa, unde locuia de ani buni. Dumnezeu să o odihnească!”, a transmis COSR într-un mesaj de adio.
Originară din Cluj, Sonia Iovan a început să practice gimnastică artistică și a evoluat în cariera sa la Clubul Știința din București, sub îndrumarea profesorilor Nicolae Băiasu și Iosif Hindi. Cariera sa internațională impresionantă a cuprins participarea la trei Jocuri Olimpice consecutive.
La Jocurile Olimpice din 1956, desfășurate la Melbourne, Sonia Iovan a contribuit decisiv la obținerea medaliei de bronz la echipe, o premieră pentru gimnastica românească. Alături de coechipierele sale, Iovan a repetat performanța și la Jocurile Olimpice de la Roma, din 1960, iar la cele din Tokyo, în 1964, echipa din care făcea parte s-a clasat pe locul șase.
Contribuțiile sale semnificative nu s-au limitat doar la competițiile olimpice. În 1958, la Campionatele Mondiale de la Moscova, a fost membră a echipei care a adus prima medalie mondială pentru România, un bronz obținut la echipe. La nivel european, a cucerit numeroase medalii, printre care argintul la bârnă și bronzul la individual compus și sărituri, la edițiile de la București, Cracovia și Leipzig din anii ’50 și ’60.
După retragerea din activitatea sportivă internațională, Sonia Iovan a continuat să contribuie la dezvoltarea sportului românesc ca antrenor federal în perioada 1966-1967. Cu o carieră academică solidă, a devenit profesor universitar la Academia de Științe Economice și șefa catedrei de educație fizică și sport. În 1997, și-a transferat experiența profesională către Institutul de Educație Fizică din Liban.
Trecerea sa în neființă lasă un gol imens în lumea sportului românesc, dar moștenirea sa rămâne una de necontestat.