A început protestul magistraților față de reforma pensiilor speciale. Și-au suspendat activitatea, dosarele sunt blocate

Judecătorii și procurorii din toată țara au blocat, de miercuri, soluționarea cauzelor, cu excepția dosarelor urgente. Ei cer retragerea imediată a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu, invocând riscul destabilizării sistemului judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că toate cele 16 Curți de Apel au adoptat această formă de protest, în urma adunărilor generale ale judecătorilor.

Solicitări directe către guvern și critici față de noua lege

Potrivit CSM, judecătorii

„au solicitat celorlalte două puteri ale statului retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”.

Protestul a fost asumat și de procurori, care au anunțat că își suspendă activitatea în toate cauzele, cu excepția celor ce vizează măsuri preventive privative de libertate și ordine de protecție. Mai multe instanțe și parchete au transmis public decizia, printre care Curtea de Apel București, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Târgu Mureș, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Vâlcea, dar și Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.

Durata protestului este nedeterminată, iar magistrații spun că nu vor relua activitatea normală până la retragerea inițiativei legislative.

„Proiectul de lege propus nu rezolvă inechitățile sociale, ci reprezintă o presiune suplimentară și nenecesară asupra sistemului de justiție și o diversiune menită să distragă atenția opiniei publice de la celelalte măsuri fiscal-bugetare adoptate în cursul acestui an”

, a transmis Parchetul.

Proiectul adus în discuție schimbă fundamental reglementările pentru pensiile de serviciu. Acesta stabilește vârsta standard de pensionare după modelul sistemului public și impune o vechime minimă de 35 de ani pentru a beneficia de pensie. Cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, cu plafon la 70% din venitul net al ultimei luni.

Se introduce o eșalonare până în 2029 a vechimilor asimilate, iar vârsta de pensionare va crește treptat până în 2036, cu câte un an și jumătate anual. Totodată, se permite pensionarea anticipată după 35 de ani de muncă, însă cu o penalizare de 2% pe an până la vârsta standard. Modificările mai includ restrângerea actualizării pensiei și a bonusului de 1%, acestea aplicându-se doar persoanelor deja pensionate sau care îndeplinesc condițiile la intrarea în vigoare a legii.

Prevederile tranzitorii arată că cei care îndeplinesc criteriile până la 1 octombrie 2025 vor primi pensia după legislația anterioară. În plus, se aliniază reglementările din Legea 567/2004 și Legea 361/2023 cu dispozițiile Legii 303/2022.

În județul Gorj, judecătorii de la tribunal și de la judecătorii au anunțat că se ocupă doar de dosarele urgente. Bogdan Popescu, judecător la Tribunalul Gorj, a explicat:

„Această formă a fost adoptată și de către Curtea de Apel Craiova și de către toate celelalte curți de apel din țară, precum și de majoritatea colegilor din parchete. Miercuri vor mai avea loc adunări generale ale magistraților unde este prezumabil că se vor adopta forme similare de protest.”

Avocații avertizează că amânarea proceselor îi va afecta direct pe clienți. Constantin Aninoiu, avocat, a declarat:

„Îi încurcă pe justițiabili foarte mult pentru că aceste termene, care sunt deja destul de mari. Categoric o să creeze nemulțumiri.”

În rândul justițiabililor părerile sunt împărțite. Un justițiabil a spus:

„Judecătorii au 25 – 30.000 de euro, iar noi care am lucrat în minerit, în energie, avem foarte puțin și nici așa nu ne scoatem drepturile, numai prin judecată.”

Un altul a completat:

„La ce trăim ar trebui să fim toți în grevă, nu doar judecătorii.”

Procurorii au anunțat că, începând de marți, nu mai lucrează la nicio cauză care nu este urgentă, cum ar fi prelungirea dreptului de a conduce pentru șoferii cu carnetul suspendat. Ei nu mai supraveghează activitatea polițiștilor decât în dosarele unde se impune arestarea preventivă și nu mai primesc cazuri noi finalizate de polițiști. A fost suspendat și programul de audiențe sau cu publicul.

Ministerul Justiției a reacționat, susținând că nu a fost informat în prealabil. Radu Marinescu, ministrul Justiției, a precizat:

„Ministerul Justiției nu a primit niciun fel de informare efectiv cu privire la demersuri legate de un protest. Greva este interzisă și orice formă de protest trebuie să fie în limite legale, adică să nu aducă atingere substanțial dreptului la justiție.”

Magistrații au cerut Consiliului Superior al Magistraturii să dea aviz negativ proiectului guvernului, invocând faptul că acesta este nedrept. Ei au adăugat că, în România, există peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar 5.000 aparțin magistraților. Proiectul de lege care i-a nemulțumit urmează să fie asumat de guvern săptămâna viitoare.