Conspirația din spatele abdicării lui Cuza este învăluită în negura timpului. Cuza a fost domnitorul care a reușit să sprijine formarea României așa cum o cunoaștem astăzi. A reușit să ducă la bun sfârșit recunoașterea diplomatică a unirii Moldovei şi Ţării Româneşti. Datorită lui, Puterea suzerană şi Puterile Garante, au recunoscut această unire. Astfel, s-a putut ajunge la unitatea constituțională și administrativă din anul 1862. Tot datorită domnitorului s-a insitituit numele de România, noului stat apărut pe scena istorică a Europei de la acea vreme.
Conspirația din spatele abdicării lui Cuza
Abdicarea domnitorului este fugitiv trecută în istoria României. Din păcate puțini dintre noi știu care au fost condițiile acesteia. Sub domnia lui Cuza se fac foarte multe modificări în structura societății. Reformele sale fac posibilă trecerea în masă de la o organizare de tip feudal, la una cu deschidere spre industrializare.
Multe din deciziile sale au deranjat moșierii. Printre reformele sale au în vedere și confiscarea moşiilor deţinute de mănăstiri. În anul 1863,Biserica, era cea mai importantă instituție în stat. Educația se făcea în proporție mare în cadrul ei. La vremea aceea a primit tot sprijinul Parlamentului. Conspirația care-l va da afară va fi peste puterea acestei puteri în stat.
Biserica a răspuns prompt unor astfel de decizii. Se pare că la baza abdicării domnitorului stă un complot al arhimandritului Nylos din Constantinopol. Conspirația din spatele acestui eveniment avea de fapt un alt scop. Cuza a fost în vizat de o tentativă de asasinat, din cauza intrigilor arhimandritului.
Chiar dacă toate măsurilor sale au contribuit la formarea unei imagini foarte bune a țării pentru străini. Schimbările sale au urmat codul lui Napoleon. Domnitorul a înființat Universitatea din Bucureşti şi pe cea din Iaşi. A reușit să modernizeze Armata Română.
Conspirația din spatele abdicării sale a avut la bază intervenția unor puteri din afară. Au fost foarte mulți reprezentanţii clerului grec şi Henry Bulwer. A fost implicat și ambasadorul Marii Britanii la Constantinopol. La ora 4 dimineaţa, în data de 22 februarie 1866, Cuza a forţat să abdice. În mod ironic, domnul Unirii, a murit în exil, în Germania în anul 1873, în ziua de 15 mai.