Curtea Penală Internațională (CPI) se pregătește să facă față sancțiunilor economice dure ce ar putea fi impuse de administrația Trump. Aceste măsuri ar putea paraliza activitatea instituției și sunt văzute ca o amenințare semnificativă la adresa existenței acesteia, după ce CPI a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, în noiembrie, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Gaza.
Amenințarea a câștigat în intensitate după ce Camera Reprezentanților din SUA a votat impunerea de sancțiuni împotriva CPI, următoarea etapă fiind votul Senatului. Se anticipează că Donald Trump ar putea evita procesul legislativ printr-un ordin executiv, creând astfel cadrul legal pentru sancțiuni suplimentare.
Surse din cadrul Curții au indicat că sancțiunile împotriva personalului de rang înalt ar putea fi suportabile, însă sancțiunile împotriva instituției în sine ar putea bloca accesul CPI la servicii bancare, IT și asigurări, aspect esențial pentru funcționarea sa.
Un oficial al CPI a declarat: „Îngrijorarea este că sancțiunile vor fi utilizate pentru a închide instanța, pentru a o distruge, mai degrabă decât doar pentru a-i lega mâinile.” Parteneriatul critic cu Microsoft pentru platforma cloud Azure ar putea fi afectat, paralizând astfel investigațiile. Procurorul șef, Karim Khan, a extins această colaborare pentru a îmbunătăți sistemele instanței, ceea ce face suspendarea serviciilor IT și mai periculoasă.
Curtea a început deja să evalueze furnizorii și să închidă anumite conturi pentru a limita expunerea la sancțiunile americane. De asemenea, CPI explorează opțiuni legale în UE și Regatul Unit pentru a contracara sancțiunile.
Päivi Kaukoranta, președintele organului de conducere al CPI, a subliniat că sancțiunile ar putea „afecta siguranța victimelor, martorilor și persoanelor sancționate” și a precizat că activitatea instanței trebuie să continue neîngrădită.
Oficiali ai CPI consideră că acțiunile SUA ar susține poziția Israelului, mai ales după ce au apărut acuzații de comportament sexual nepotrivit împotriva procurorului Khan. Acesta a respins acuzațiile și a anunțat disponibilitatea de a colabora cu o anchetă externă.
Aceste posibile sancțiuni vin pe fondul unei perioade tensionate între CPI și SUA, după sancțiunile similare din 2020 și campania de defăimare sugerată împotriva fostului procuror Fatou Bensouda.